Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sosirea lunii martie ne aduce, calendaristic, primavara, insa nu trebuie sa uitam ca, din punct de vedere astronomic, anotimpul florilor isi incepe "guvernarea" anul acesta la 20 martie, ora 07:14 minute, o data cu echinoctiul de primavara, atunci cand longitudinea astronomica a acestuia revine la valoarea de zero grade.
Ce se intampla la acest moment deosebit de important al primaverii atronomice? Ne explica specialistii Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucuresti: "Miscarea aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, determinata de miscarea reala a Pamantului pe orbita sa, genereaza pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor si noptilor la diferite epoci ale anului, datorita pozitiei aproximativ fixe in spatiu a axei de rotatie a Pamantului, precum si a inclinarii sale fata de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cereasca, Soarele parcurge in decurs de un an un cerc mare, numit ecliptica (ce marcheaza de fapt planul orbitei Pamantului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° si 27'.
La momentul echinoctiului de primavara Soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecand din emisfera australa a sferei ceresti in cea boreala. Cand Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal, el descrie miscarea diurna in lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determina la data respectiva egalitatea duratei zilelor cu cea a noptilor, indiferent de latitudine. La latitudinile tarii noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, aceasta cifra reprezinta si valoarea medie a inaltimii Soarelui deasupra Orizontului la momentul amiezii. Totodata, la aceasta data, Soarele rasare in punctul cardinal Est si apune in punctul cardinal Vest".
Termenul de "echinoctiu" provine din latinescul "aequinoctium", compus din "aequus", ce inseamna "egal", si "nox" sau "noctis", adica "noapte". Asadar, in momentul echinoctiului de primavara, durata zilei este egala cu durata noptii, atat in emisfera boreala, cat si in cea australa, apoi, durata zilei va fi in continua crestere in emisfera nordica, in timp ce la Antipozi procesul va fi invers.
O legenda de origine celtica personifica echinoctiul de primavara si are drept eroi doi suverani: regele Stejar si Regele Ilice, aflati intr-un razboi continuu. Se spune ca Regele Stejar guverneaza in jumatatea luminoasa a anului, propice vindecarii si evolutiei, in timp ce regele Ilice conduce a doua parte a anului, cand oamenii au tendinta de a se odihni si de a desfasura activitati mai usoare. Asadar, dupa lupte crunte desfasurate intre cei doi suverani spre a-si impune domnia, Regele Stejar obtine victoria pentru o jumatate de an, iar in toamna gloria ii revine Regelui Ilice care isi instaleaza stapanirea prin echinoctiul de toamna.
In credintele populare, startul primaverii a fost dat la 9 martie, in ziua de Mucenici. In aceasta zi incepe noul an agrar, iar copiii din Oltenia si Muntenia bat ritualic pamantul cu betele sau ciomegele, alungand frigul: "Intra frig si iesi caldura/ Sa se faca vreme buna/ Pe la noi pe batatura". Sa speram ca anotimpul florilor se va instala o data cu echinoctiul de primavara, iar razele Soarelui vor birui covorul de nea si de gheata care se mai gaseste, pe alocuri, pe strazi si prin gospodarii.
Citește pe Antena3.ro
