Dragobetele sau Ziua lui Dragomir cel beat de dragoste

In calendarul popular al romanilor, primavara incepe astazi, de Dragobete, dupa cum vara incepe de Sfintii Imparati Constantin si Elena, toamna – de Ziua Crucii si iarna – de Sfantul Andrei. Astazi e ziua in care primavara deschide primii muguri si dezleaga glasul pasarilor, ziua in care alaiul lui "Dragomir cel beat de dragoste" cuprinde intregul cer si pamantul, vestind ca "lunga noapte de iarna" a luat sfarsit si, o data cu ea, balul lui Eftepir, Craiasa geto-daca a Zapezilor, inceput la Sanandrei. Dupa o noapte lunga cat un anotimp si misterioasa cat toata mitologia noastra, a venit vremea soarelui, a infloririi, a iubirii, o lume guvernata de "dragostite" si de "dragoste". Ele sunt zanele din alaiul lui Dragobete, fapturi mito-folclorice investite cu puteri magice, care aduc oamenilor o boala ciudata, fara de leac, de care nu scapa nimeni, boala Zburatorului. "Asta-noapte m-am visat/ Ca mandru m-a sarutat./ M-am trezit si-am pipait/ Dar nimica n-am gasit,/ Numai dorul inimii/ Scris pe fata perinii,/ Cu matasa genelor/ Si cu roua ochilor." (Convorbiri literare, IV (1870), republicat de Dumitru Pop in Folcloristica Maramuresului, 1970.)

In asta zi de primavara se leaga fratiile de cruce, femeile se supun unor adevarate ritualuri de infrumusetare si pri­mesc in cercul lor tinerele fete spre a le initia. Impreuna merg in afara vetrei satului, unde rostesc formule de incantatie, de provocare a primaverii. Iesirea dintr-un spatiu inchis (hotarul satului) si intrarea intr-un spatiu deschis (campul) situeaza taina initierii sub semnul libertatii, in timp ce contactul direct al tinerelor fete cu campia roditoare constituie un transfer simbolic de fertilitate. Dragostele anuleaza pentru moment barierele psihice si afec­tive, constrangerile sociale si normele impuse de co­munitate. Toate acestea sunt posibile deoarece astazi e "cap de primavara", iar primavara este un anotimp incert, de trecere inspre vara, schimbator si capricios, nelamurit si fascinant, un anotimp al mugurilor si al florilor suave, al incertitudinii, al instabilitatii, al apelor, al miresmelor.

"Nici o boala nu-i mai gre/ Ca boala de dragoste"
Ziua de 24 februarie este pusa sub semnul iubirii, al insotirii, al cifrei doi. Pana si pasarile daca nu se imperecheaza astazi "raman stinghere tot anul" sau, mai rau, "nu se mai pot imperechea si umbla ciripind din loc in loc pana mor". E o zi fasta inceputurilor, caci "orice lucru pornit azi merge cu spor", o zi speciala, o "zi prag" intre iarna pustiita de alb si primavara invadata de verde, intre singuratatea inghetata si insotirea datatoare de viata. Si chiar daca enigmaticul personaj mitologic, patron al pasarilor si al dragostitelor, s-a ratacit prin vremi in unele zone, fiind sarbatorit indeosebi in sudul si in vestul tarii, 24 februarie e "cap de primavara" pentru toti romanii.