Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul suveran al României Mihai I a sosit ieri în ţară, pentru o vizită privată de şase zile. Domnia sa se află în România pentru a doua oară după 1989, prima vizită având loc în 1992. Programul sejurului cuprinde întâlniri cu personalităţi culturale şi lideri de partide, precum şi depuneri de coroane şi o vizită la Mănăstirea Curtea de Argeş. Domnia sa va participa duminică la slujba de la Patriarhie şi va depune o coroană de flori la statuia lui Cornelui Coposu. Luni se va afla în Curtea de Argeş, pentru a se reculege la mormintele Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta. Mihai I va primi şi titlul de cetăţean de onoare al oraşului acordat de Consiliul Local. Fostul suveran va depune marţi, la Mormântul Soldatului necunoscut din Bucureşti, o coroană de flori, iar miercuri dimineaţă va vizita împrejurimile capitalei. Plecarea este programată a avea loc miercuri, la ora 15:05, de pe Aeroportul Otopeni cu o cursă Air France.
Mihai I a primit cheia oraşului Bucurşti
Fostul suveran al României Mihai I a sosit ieri la Otopeni cu o cursă charter Air France. Domnia sa a venit însoţit de soţia sa, Ana de Bourbon, şi de Gheorghe Antoniade, şeful onorific al Casei Regale a României. La scara avionului, care a aterizat la ora 13:45, Mihai I a fost întâmpinat de fiica sa Margareta şi soţul său Radu Duda, Mihai Ricci, secretarul particular al fostului suveran, şi Dan Bădin, consilier al Casei Regale. Pe lângă aceştia au mai fost prezente personalităţi ale vieţii politice, printre care Ion Raţiu, Mircea Ciumara, Radu Vasile, Constantin Ticu Dumitrescu, Dinu Patriciu, Sorin Lepşa, Ştefan Radoff, Ion Caramitru, Valentin Gabrilescu. Cu toată desfăşurarea impresionantă de forţe de ordine, organizarea a lăsat de dorit, chiar prezenţa generalului Niculae Niţu şi a colonelului Pavel Abraham neinfluenţând cu nimic îmbulzeala din jurul avionului. Îmbulzeală la care au "contribuit" din plin circa 100 de simpatizanţi, printre care şi membri ai Ligii Studenţilor. Aceştia, pe pancartele cărora se putea citi "Nu-l trădaţi pe rege" şi "Monarhia salvează România", au cântat imnul regal şi au scandat lozinci pro-monarhiste. Primarul general interimar al Capitalei, Viorel Lis, i-a înmânat lui Mihai I cheia şi însemnele oraşului. Înaintarea pe "traseul" dintre avion şi ieşirea din aeroport s-a realizat extrem de greu. Timp de aproape o oră, simpatizanţi şi personalităţi s-au călcat serios pe "bătături" pentru a fi în apropierea fostului suveran. Ba chiar, din cauza înghesuielii, Ion Raţiu a avut parte de un incident neplăcut, dar amuzant pentru alţii, alegându-se cu o "baie" neaşteptată de şampanie, dintr-o tavă care a "aterizat" chiar în capul deputatului ţărănist. Maşina fostului suveran, un Opel Frontera, a plecat spre Palatul Elisabeta, în cadrul unei coloane, deschisă de o maşină a poliţiei, deşi vizita are un caracter privat.
Simpatizanţii aruncau cu flori în faţa fostului suveran
În jurul orei 14, pe aleea care duce la Palatul Elisabeta (unde a fost cazat fostul suveran) aproximativ 100 de persoane aşteptau venirea de la Aeroportul Otopeni a domniei sale. Bătrâni cu nepoţi şi tineri fluturau care mai de care steaguri tricolore, poza fostului suveran şi multe... multe flori, în special violete şi narcise. În faţa porţii, o fetiţă de 9 ani, însoţită de mama sa, plângea că vrea să-i spună ceva lui Mihai I. O bătrânică, tare mândră, povestea celor din jur: "L-am văzut pe rege îmbrăcat în trening, cu tenişi de golf, plimba câinele fără să fie păzit". Un veteran de război sprijinit în baston se uita necontenit la ceas, ştergându-şi fruntea de sudoare. O doamnă era tare nelămurită: "De ce pe Cioabă îl recunosc ăştia ca rege, iar pe Regele nostru nu-l lasă să vină să pună o floare pe mormântul părinţilor?". După douăzeci şi cinci de minute de aşteptare, forţele de ordine au trecut la acţiune, împingând oamenii spre bordură. Aceştia spuneau: "Nu vrem să-i facem nici un rău, vrem doar să-l vedem. Şi pe soţia sa, Ana de Bourbon". La ora 14:35, circulaţia pe Şoseaua Kiseleff a fost întreruptă pentru a face loc coloanei de maşini. Momentul mult aşteptat s-a produs. Cei veniţi au început să aplaude şi să strige "Regele Mihai!", "Ţara, Dumnezeu şi Regele Mihai!", "Regele Românilor!". Florile au fost aruncate în calea maşinii în care se aflau fostul suveran şi soţia sa, urmat de o altă maşină cu fiica sa, Margareta şi ginerele Radu Duda. Îmbulzeala s-a produs, simpatizanţii luând-o la fugă spre poarta grădinii Palatului Elisabeta. Nu au putut fi opriţi de poliţie şi de gărzile SPP. Aceştia au renunţat, deschizând larg porţile. Mulţimea a pătruns în curtea palatului, în speranţa de a-l vedea pe Mihai I mai bine şi mai de aproape. Au început din nou să strige "Regele Mihai!", "Regele şi ţara!".
Lui Mihai i-a fost arătată prima sa fotografie în calitate de rege al României
În jurul orei 17:00, fostul suveran împreună cu soţia sa au sosit în Piaţa Universităţii, unde erau aşteptaţi de mii de oameni. Până a ajuns în faţa troiţei martirilor revoluţiei unde a depus o coroană de orhidee albe, fostul suveran a strâns mâinile a zeci de români care îi cereau să le vorbească de la balconul Universităţii. Un bătrân i-a arătat fostului suveran un ziar din 10 septembrie 1940 în care era publicată prima fotografie a lui Mihai I în calitate de rege al României. Piaţa Universităţii a fost ultimul moment a programului primei zile a vizitei fostului suveran în România. (Jurnalul Naţional, an V, nr. 1143, sâmbătă/duminică, ½ martie 1997)
Lui Mihai I i-a fost schimbat paşaportul
Din cele aproape 300 de cereri de audienţă la fostul suveran au fost onorate până azi peste 30. Au discutat îndelung cu Mihai I numeroşi oameni politici, printre care Ion Diaconescu, Ion Raţiu, Remus Opriş, precum şi trei cavaleri ai Ordinului "Mihai Viteazul" (gen. Ilie Moreanu, col. Ioan Iliescu şi col. Titus Ogioleanu), precum şi membri ai Academiei Române. Cea mai interesantă întâlnire a fostului suveran a fost cea cu Remus Opriş. Programată pentru ora 19:00, întâlnirea dintre cei doi a fost amânată cu o oră jumătate din cauza întârzierii curesei Tarom de la Varşovia cu care călătorea Opriş. Mihai I a fost nevoit să-l primească pe Remus Opriş la cină, astfel întâlnirea celor doi nu a durat 10-20 de minute cât era prevăzut, ci aproape două ore jumătate. Aseară, la Palatul Elisabeta, au avut loc întâlniri cu Mircea Ionescu-Quintus, Radu Vasile, Ulm Spineanu, Ion Caramitru, Valeriu Stoica şi Călin Popescu-Tăriceanu.
Fostul suveran al României a primit paşaportul românesc corect, în care, în dreptul numelui, este înscris Mihai I. Acesta a fost cel de-al doilea paşaport eliberat de Ministerul de Interne, deoarece în primul document, predat vineri, se strecurase o greşeală de ordin tehnic, în dreptul numelui fiind scris simplu Mihai. O scurtă întrevedere cu ministrul de Interne, Gavril Dejeu, şi Gheorghe Atoniade a rezolvat această problema, Mihai I intrând în posesia paşaportului românesc în după-amiaza zilei de sâmbătă, 1 martie.
Guvernul poate decide stabilirea definitivă în ţară a fostului suveran
În problema stabilirii definitive în România a fostului suveran, Gheorghe Antoniade, şeful Casei Regale, a declarat: "Bineînţeles, ca să vină în ţară, problema se pune din punct de vedere material. Maiestatea Sa acum locuieşte aici pentru că a binevoit Guvernul să-i împrumute Palatul Elisabeta. Dar ca să te stabileşti în ţară trebuie mai întâi să beneficiezi de toate avantajele pe care le-ai avut şi pe care le mai ai. Trebuie să ai o casă. Lucrurile acestea se vor face, dar nu se fac în cinci minute. În cursul anului acesta problema s-a rezolvat de la început. Din primele mele întrevederi cu preşedintelele Emil Constantinescu, i-am spus că dorinţa Maiestăţii Sale este să vină definitiv în ţară. Dar dl Emil constantinescu nu poate să rezolve problemele lui familiale şi din acestea zilnice. Ne gândim cu toţii la posibilitatea unor rezolvări imperative".
Un simpatizant i-a dăruit lui Mihai I două monede din 1940
Sâmbătă, în jurul prânzului, fostul suveran Mihai I s-a întâlnit cu Patriarhul României, Preafericitul Teoctist, la Palatul Patriarhiei, timp de 45 de minute. Înaltul prelat ortodox l-a invitat pe Mihai I să viziteze reşedinţa sa, dăruindu-i un exemplar al ultimei ediţii republicate a Bibliei de la Bucureşti a lui Şerban Cantacuzino din 1686, precum şi medalia jubiliară a patriarhiei, emisă în 1995 cu prilejul împlinirii a 110 ani de autocefalie şi a 70 de ani de la ridicarea la rangul de patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române. La rândul său, Mihai I i-a dăruit patriarhului Teoctist un album cu principalele biserici ale oraşului Geneva.
După slujba religioasă, Mihai I a fost întâmpinat la ieşirea din biserică de câteva zeci de persoane, care la-u aplaudat îndelung. Un bărbat cam de vârsta domniei sale i-a dăruit două monede de argint cu efigia Regelui Carol I şi respectiv Mihai I. Tot din mulţime, Mihai a mai primit un bucheţel de ghiocei dăruit de o fetiţă. Aflat în mulţime, Nica Leon a afirmat că dacă se adunau un milion de oameni, îl proClamau pe Mihai I rege.
Mihai I va sprijini România pentru integrarea în NATO şi în UE
La Palatul Victoria, fostul suveran şi familia sa au fost primiţi de către premierul Victor Ciorbea şi de membrii Executivului. Distinşii oaspeţi au fost aşteptaţi la poarta Palatului Victoria de un grup de cetăţeni care scandau "Regele MIhai", "Regele şi patria". Pe treptele palatului, Mihai I a fost întâmpinat de premierul Victor Ciorbea, de miniştri şi secretari de stat.
În discursul rostit, premierul a salutat prezenţa în România a fostului suveran şi a familiei sale, trecând apoi în revistă toate schimbările care au avut loc în perioada scursă de la alegeri şi până acum. "La sfârşitul mandatului şi al acestei încercări la care este supus Guvernul şi poporul român, veţi fi mândru de ţara dumneavoastră", i-a spus primul ministru fostului suveran.
Premierul Victor Ciorbea i-a oferit lui Mihai I placheta Palatului Victoria. Mulţumind premierului, fostul suveran a ţinut să precizeze că "aceasta nu este o vizită, ci o întoarcere la mine acasă".
Urmărind în ultimele luni evoluţia societăţii româneşti, Mihai I a remarcat perioada dificilă prin care trecem: "Sunt lucruri dureroase care trebuie înfăptuite şi pentru care admir curajul dumneavoastră. Sper ca şi poporul român să înţeleagă necesitatea aplicării acestor măsuri şi sunt gata să ajut la înţelegerea situaţiei româeşti, pentru că avem probleme destul de complicate de rezolvat şi în afară".
Mihai I a afirmat că va face tot posibilul să sprijine cauza României şi în cadrul Uniunii Europene: "Ţara noastră a fost întotdeauna europeană; s-au încurcat lucrurile în timpul războiului şi în perioada următoare, dar trebuie să revenim la locul ocupat înainte".
În ceea ce priveşte integrarea României în NATO, domnia sa a afirmat că "aceasta este foarte importantă, atât pentru ţara noastră, cât şi pentru mine".
După întâlnirea de la Palatul Victoria, fostul suveran şi familia sa au luat dejunul împeună cu premierul şi cu membrii Executivului.
Patriarhul Teoctist a luat dejunului cu fostul suveran
La Catedrala Patriarhiei Române, fostul suveran a luat parte ieri, alături de familia sa, la o slujbă religioasă. Slujba oficiată de Preafericitul Părinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a prilejuit hirotonisirea câtorva tineri preoţi. La începutul slujbei, în jurul catedralei se aflau deja mii de oameni care aşteptau cu nerăbdare sosirea fostului suveran. Erau prezenţi şi reprezentanţi au unor asociaţii pro-monarhiste, precum şi un grup de veterani care l-au cunoscut pe fostu suveran în timpul exerciţiilor aviatice desfăşurate în perioada 1943-1944. Aceştia au purtat drapele ale României cu însemnele regale. Slujba religioasă a putut fi ascultată foarte bine şi de cei pentru care intrarea în catedrală a fos imposibilă. Când slujba a luat sfârşit, fostul suveran şi ceilalţi membri ai familiei sale au fost întâmpinaţi cu aceeaşi bucurie ca la sosire, primind buchete de flori, Mihai I salutând cu emoţie publicul. Ieri după-amiază, fostul suveran a depus o coroană de flori la statuia lui Corneliu Coposu.
(Jurnalul Naţional, an V, nr. 1144, luni, 3 martie 1997)
Ecouri în presa internaţională la vizita fostului suveran
Daily Telegraph: "Regele poate răspunde unei adânci nevoi de stabilitate"
Reacţiile presei occidentale la vizita fostului Rege Mihai în România sunt pe cât de diverse, pe atât de surprinzătoare. Pe când cele mai multe ziare şi agenţii de presă străine se mulţimesc să prezinte sec evenimentul, ziare precum Daily Telegraph (care consacră editorialul său de sâmbătă evenimentului) şi Le Monde de vineri, 28 februarie, încearcă să treacă dincolo de aparenţe.
"Cu o demnitate caracteristică, Regele Mihai a reamintit ieri că jurământul său de încoronare nu-i permite să ridice chestiuni de natură constituţională, lucru înţelept din partea lui", scrie editorialistul de la aily Telegraph, "căci în timp ce clasa mijlocie din Bucureşti şi alte oraşe mai mari ale ţării ar sprijini reinstaurarea monahiei, locuitorii zonelor rurale se tem de schimbări. Multe sate din România nu au acces decât la TVR, care a fost condusă de comunişti până în noiembrie şi care a asociat sistematic imaginea monarhiei cu tirania şi sclavia. Înfăţisându-se oamenilor ca o forţă unificatoare, regele poate răspunde unei adânci nevoie de stabilitate. 60 de ani de opresiune şi corupţie au zdruncinat serios încrederea românilor în instituţiile lor politice. Numai persoana Regelui, al cărui curaj şi patriotism sunt presus de orice îndoială, a rămas neatinsă. El poate aduce cu sine sentimentul de mândrie naţională, de coeziune, de care au atâta nevoie compatrioţii săi", se afirmă într-un editorial publicat ieri de Daily Telegraph.
Le Monde: "Ideea monarhistă prinde viteză în România"
Ziarul Le Monde în schimb vede prin "pana" lui C. Chatelot lucrurile într-un mod... republican: "Chiar şi atunci când preşedintele Iliescu părea de nezdruncinat, tema restaurării monarhiei nu strălucea mai mult de un român din zece. Monarhismul se hrănea atunci cu confuzia care exista în rândul populaţiei în chiar privinţa noţiunii de Republică, puternic asociată atunci cu vechile sale atribute de «populară» sau «socialistă». Regele încarna «omul providenţial», ultima salvare, cel prin care România, izolată chiar în interiorul gheţarului socialist prin Ceauşescu, să revină în sânul familiei europene prin simplul joc de alianţe familiale care leagă curţile europene. Dispariţia lui Cornelui Coposu în 1995, figură emblematică a opoziţiei anticomuniste, i-a lipsit pe monarhişti de liderul lor istoric. Alegerea prin sufragiu universal a preşedintelui Emil Constantinescu – alternanţa politică, republicană, pacifică şi democratică a dat lovitura de graţie (ideii monarhiste n.n.). Ideea de a organiza un referendum, avansată din nou cu câtăva vreme în urmă de preşedintele Constantinescu, pare acum uitată. Spre şeful statului se îndreaptă acum speranţele populaţiei de a ieşi din criză în timp ce monarhia ar însemna un salt spre necunoscut. Paradoxul este că cei despre care se credea că ar fi fost cei mai fervenţi apărători ai monarhiei să fie astăzi groparii ei".
(Jurnalul Naţional, an V, nr. 1144, luni, 3 martie 1997)
Citește pe Antena3.ro
