Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În fiecare an, în Duminica Ortodoxiei, cea dintâi din Postul Mare, Arhiepiscopia Bucureştilor şi Protoieria 2 Capitală, în colaborare cu Primăria Sectorului 2, organizează manifestarea religios-culturală “Icoana – Fereastră spre Dumnezeu”. Evenimentele din cadrul acestei manifestări au debutat la 18 martie, fiind organizate zilnic. De la ora 18:00 este oficiată slujba Paceverniţei mari la Biserica Icoanei apoi, de la ora 19:30, are loc în fiecare seară pregătiri catehetice susţinute de specialişti în domeniul picturii bisericeşti, despre semnificaţia şi folosul cinstirii sfintelor icoane. Pe de altă parte, la 19 martie, la Complexul pentru Activităţi Recreative şi Educaţie “Sfântul Pantelimon” a fost deschisă expoziţia “Icoana din inima copilului”.
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Icoana Maicii Domnului cu pruncul de la Mănăstirea Nămăieşti - judeţul Argeş- va fi adusă joi, 21 martie, spre a fi purtată în procesiunea organizată la 24 martie la Biserica Icoanei. Icoana Maicii Domnului cu pruncul de la Mănăstirea Nămăieşti este considerată a fi una dintre cele 12 pictate de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, la dorinţa Maicii Domnului. Aceasta le-a dat apoi apostolilor înainte de a pleca la propovăduire. Potrivit aceleiaşi tradiţii, icoana ar fi fost adusă la noi în ţară de Sfântul Apostol Andrei. Datorită vicisitudinilor vremii, biserica şi icoana au fost acoperite de praful timpului şi al uitării fiind descoperită în urma visului unui cioban care păştea oile în zonă. Începând din secolul XVI mănăstirea Nămăieşti a dus o viaţă duhovnicească fără întrerupere, având în centru renumita icoană făcătoare de minuni. În anul 1778, sfânta icoană a fost îmbrăcată într-o ramă de argint de către Enache Postelnicu, iar în 1913 peste această ramă veche s-a aşezat o altă ramă, mai mare, pe cheltuiala doamnei Elena General Rosty.
Icoana este renumită prin ajutorul dat femeilor care se roagă pentru a naşte prunci, pentru ajutorul dat bolnavilor de boli grave sau tuturor celor care se află în necazuri.
Vineri, 22 martie, după slujba Paceverniţei mari, începând cu ora 19:30, la Biserica Icoanei va fi rostit un cuvânt de folos despre sfintele icoane, urmat de un concert de cântări religioase susţinut de corala acestui sfânt locaş.
Sâmbătă, 23 martie, după slujba Vecerniei, care începe la orele 17:00, are loc procesiunea de seară, în jurul Parcului Icoanei, Lumina Ortodoxiei. În timpul ceremoniei religioase, preoţii şi credincioşii vor purta lumânări aprinse şi vor înălţa cântări bisericeşti. Un detaşament de jandarmi, în uniforme de gală, va purta torţe aprinse.
În Duminica ortodoxiei, sărbătorită anul acesta la 24 martie, după Sfânta Liturghie, preoţii din întreg Bucureştiul şi nu numai, însoţiţi de credincioşi, se vor deplasa la Biserica Icoanei unde, la orele 13:30, va începe ceremonia religioasă în jurul Parcului Icoanei. Pelerinii se vor încolona în perimetrul străzilor Arthur Verona şi Alexandru D. Xenopol pentru a porni într-o procesiune în jurul parcului Icoanei, cu opriri în cele patru laturi ale parcului. Credincioşii vor purta icoane şi iconiţe tip insignă iar în fruntea procesiunii vor fi aşezate icoane împărăteşti, steaguri bisericeşti, cruci mari şi toaca. La final, va fi citită rugăciunea de sfinţire a icoanelor purtate de către credincioşi, apoi va fi rostită Mărturisirea de Credinţă (Crezul). “După cum Simbolul de credinţă (Crezul) este o mărturisire verbală a Tainei Întrupării Lui Hristos, ca taină a iubirii faţă de lume, chemată să intre în Împărăţia Lui Dumnezeu, tot aşa, Icoana Lui Hristos este o mărturisire vizibilă sau un simbol vizual al credinţei Lui Hristos care se adresează ochilor şi are acelaşi conţinut ca şi credinţa mărturisită verbal. De aceea, icoana nu poate fi redusă la un simplu obiect artistic, decorativ, ci ea este un mijloc de mărturisire a credinţei Lui Hristos şi al comuniunii spirituale a Lui cu Biserica. Într-un fel, cinstirea icoanei Lui Hristos este forma cea mai concentrată a Simbolului de credinţă sau a mărturisirii credinţei în El şi a iubirii faţă de El. Prin icoana ortodoxă sunt mărturisite deodată Dumnezeirea şi umanitatea Lui Hristos, căci ea reprezintă faţa umană a Celui ce există veşnic.”, subliniază Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Prima duminică din Postul Mare, - a Ortodoxiei, a fost stabilită în anul 843, când prima duminică din Patruzecime a căzut în data de 11 martie. Atunci a fost sărbătorită victoria credinţei ortodoxe asupra tuturor ereziilor care au tulburat viaţa Bisericii, multe sute de ani.
