x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Învierea lui Lazăr şi Intrarea Domnului în Ierusalim

0
Autor: Luminiţa Ciobanu 29 Apr 2013 - 14:52
Învierea lui Lazăr şi Intrarea Domnului în Ierusalim Icoană din colecţia părintelui Costel Burlacu


Sâmbăta dinaintea marelui praznic al Intrării Domnului în Ierusalim  este deosebit de importantă. Este numită Sâmbăta lui Lazăr şi, pe lângă pomenirea repausaţilor din neam, se face pomenirea lui Lazăr cel mort de patru zile, pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a înviat.

Despre Lazăr nu cunoaştem foarte multe însă, din Sfintele Evanghelii aflăm că era din Betania, fiind fratele Martei şi al Mariei. Lazăr ocupa un loc aparte în inima Mântuitorului, mai ales că Betania nu era departe de Ierusalim, Domnul mergând deseori în casa celor trei fraţi pe care îi iubea. Se spune chiar că Lazăr ar fi fost fiul fariseului Simon, în casa căruia ar fi avut loc Cina cea de Taină.

Însoţit de ucenici,  Domnul Iisus Hristos ajuns în Betania a patra zi după moartea lui Lazăr. Marta şi Maria erau îndoliate şi îndurerate, astfel că “mulţi dintre Iudei veniseră la Marta şi Maria ca să le aline pentru fratele lor” (Ioan, 19). De cum a auzit că vine Iisus, Marta I-a ieşit în întâmpinare la marginea satului, spunând: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”( Ioan, 11, 21).  Dar Iisus i-a răspuns: “Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi;” (Ioan 11, 25). Cuvintele Lui Hristos – viaţa şi dătătorul vieţii – aveau să se adeverească imediat, prin învierea lui Lazăr şi apoi, peste puţină vreme, prin biruinţa  morţii, pe care a primit-o de bunăvoie pentru mântuirea neamului omenesc. Deşi Lazăr fusese cuprins de putreziciune, Domnul Iisus Hristos a cerut să fie dată la o parte piatra de la uşa mormântului şi, mulţumindu-I Lui Dumnezeu Tatăl că I-a ascultat rugămintea, “a strigat cu glas mare: “Lazăre, vino afară!” Şi a ieşit mortul, legat la picioare şi la mâini cu fâşii de pânză; şi faţa lui era înfăşurată cu maramă. Iisus le-a zis: “Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!” Atunci mulţi din Iudeii care veniseră la Maria şi au văzut ce făcuse Iisus, au crezut în El”. (Ioan 11, 43-45).

Duminică, după această importantă sâmbătă din Sfântul şi Marele Post, credincioşii creştin-ortodocşi prăznuiesc Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile). Este numită şi a  Duminica Stâlpărilor fiindcă Mântuitorul Iisus Hristos a fost întâmpinat la Ierusalim cu stâlpări de finic în mâini. Credincioşii  duc la biserică ramuri de salcie, care sunt sfinţite în timpul slujbei. Este o zi a bucuriei în care se înalţă imnuri religioase, ca şi în acea zi sfântă, când i-au cântat Domnului “Osana Fiul lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!” (Matei 21,9).

Vorbind despre Intrarea Domnului în Ierusalim, într-una din predicile ţinute la acest praznic împărătesc, părintele arhimandrit Cleopa spunea: “Astăzi vine Hristos în Ierusalim, ca Împărat al cerului şi al pământului. Dar nu vine pe scaune de serafimi, nici purtat pe aripi de heruvimi, nici înconjurat de cete îngereşti, cântând din trâmbiţe, cum va veni la Judecata de apoi, ci vine smerit şi călare pe un mânz de asin. Nu vine îmbrăcat în hlamidă împărătească de purpură, nici cu coroană de aur pe cap, nici păzit de oşti pământeşti, ci vine blând, ca un Mântuitor, înconjurat de 12 ucenici galileeni şi de o mare mulţime de credincioşi: bătrâni, tineri, femei şi mame cu copii în braţe. (…)  Intră Hristos astăzi cu slavă în Ierusalim, ca un Împărat, ca să împărăţească în veci peste îngeri şi oameni. Vine să arate lumii că El singur este adevăratul Împărat şi Mântuitor. Vine Hristos în Ierusalim să Se dea de bunăvoie în mâinile cărturarilor şi fariseilor plini de zavistie şi răutate, care căutau să-L omoare. Vine Mântuitorul spre patimă de bunăvoie, ca să fie vândut de ai Săi în mâinile dregătorilor, să fie răstignit pe cruce şi să moară pentru mântuirea noastră, iar a treia zi să învieze”.
Domnul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim pe mânzul asinei, împlinindu-se ceea ce spusese proroocul Zaharia: “Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te fiica Ierusalimului, căci, iată, Împăratul tău vine la tine, drept şi biruitor, smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei” (Zaharia, 9,9).
Mulţimea care L-a întâmpinat cu credinţă pe Mântuitorul auzise de preaslăvita minune făcută de Domnul Iisus Hristos în Betania, cu învierea lui Lazăr cel mort de patru zile şi, neputând explica acest lucru, care era mai presus de orice înţelegere, a crezut cu adevărat că El este Mesia, Mântuitorul lumii. Însă patimi grele stăpâneau minţile şi inimile fariseilor şi cărturarilor – ura şi zavistia: “Ce facem, pentru că Omul Acesta face multe minuni?  Dacă-L lăsăm aşa, toţi vor crede în El şi vor veni romanii şi ne vor lua ţara şi neamul (Ioan 11, 47-48). Şi s-au sfătuit arhiereii şi cărturarii ca şi pe Lazăr să-l omoare, căci din cauza lui mulţi dintre iudei mergeau şi credeau în Iisus” (Ioan 12, 10-11).

În Duminica Floriilor se încheie Patruzecimea, perioadă în care credincioşii au postit, neuitând de rugăciune, curăţenie şi de fapte bune. Luni începe Săptămâna Mare, în care postul trebuie să fie şi mai riguros, întru cinstirea mântuitoarelor patimi ale Domnului Iisus Hristos.


Serviciul de email marketing furnizat de