Joi 17 iulie 2008

Este ziua 199 a anului  -  Au mai rămas 167 de zile

Este ziua 199 a anului

Au mai rămas 167 de zile

Soarele:

Răsare la 5:47

Apune la 20:56

Luna:

Răsare la 20:42

Apune la 4:24

Lună plină:

18 iulie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere):

25 iulie

Lună nouă:

1 august

Primul pătrar (Luna în creştere):

8 august

Sărbătoare creştină

Sfînta Muceniţă Marina a trăit în Antiohia Pisidiei. După moartea mamei sale a fost dată în grija unei femei din afara cetăţii spre creştere. Învăţătura lui Hristos a auzit-o la vîrsta de 12 ani. La vîrsta de 15 ani a fost spusă dregătorului cetăţii, Olimbrie, că nu se închină idolilor. Imediat a fost închisă în temniţă. În timpul judecăţii, dregătorul s-a minunat de frumuseţea ei, propunîndu-i chiar să-i fie soţie. Dar, nevrînd ea să se lepede de Hristos, a poruncit să fie bătută cu toiegele pînă s-a înroşit pămîntul de sîngele ei. Mulţimea prezentă a început să creadă în Hristos, pentru că trupul ei rămîne nevătămat după toate chinurile. Atunci, dregătorul a dat ordin să-i fie tăiat capul.

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mare Muceniţă Marina; Sf. Ierarh Eufrasie

Calendar romano-catolic

Sf. Alexie; Sf. Marina

Calendar greco-catolic

Sf. Marina, muceniţă

Proverbul zilei:

"S-a dus bou şi s-a întors vacă"

"Proverbele Românilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Credinţe populare, tradiţii, semne

Nedeile pastorale se ţineau pe plaiurile Carpaţilor şi aveau legătură cu celebrarea unei sărbători precreştine dedicate zeului focului şi al soarelui. După creştinarea carpato-dunărenilor, peste această sărbătoare creştinii au suprapus pe Sfîntul Ilie (20 iulie), numit de popor Sîntilie. Nedeia, sau Sîntilia a fost atestată documentar încă din anul 1373. Cu siguranţă că la aceste sărbători montane se desfăşurau ceremonii complexe dedicate soarelui şi focului. Nedeile au asimilat însă şi alte funcţii sociale: schimbul de produse, petrecerea. Unele nedei au coborît în satele de la poalele munţilor, dar locurile vechi de desfăşurare sînt uşor de identificat după toponimia carpatică: Nedeia, Sîntilia, Nedeiut, Nedeuta, Nedeitele etc. Indiferent că se numeau Sîntilii, bîlciuri sau nedei, acestea au funcţionat ca tîrguri unde se vindeau în special produse pastorale şi se cumpărau produse necesare stînei, dar şi ca petreceri pentru tineret. Au existat pe munţi şi aşa-numitele "tîrguri de fete", dar nu în înţelesul mercantil al expresiei. Acolo se legau cunoştinţe între tinerii care, unii dintre ei, se căsătoreau chiar atunci sau la nedeia din anul următor. Nedeile, asemenea drumurilor şi potecilor de picior, nu au ţinut seama de hotare. Unele dintre nedei se numeau chiar "tîrguri de două ţări" sau în Munţii Vrancei "tîrguri de trei ţări", care-i adunau pe moldoveni, transilvăneni şi munteni.

Profesor Ion Ghinoiu