Este ziua a 18-a anului
Au mai ramas 347 de zile
|
SOARELE
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi, crestinii il praznuiesc pe Sfantul Parinte Atanasie. A trait in zilele marelui imparat Constantin si ale urmasilor sai. A luat parte la Sinodul intai ecumenic de la Niceea, unde, diacon fiind, a rusinat pe Arie prin intelepciunea si dovezile aduse din Sfanta Scriptura. Dupa moartea lui Alexandru a ajuns arhiepiscop al Alexandriei, dar a fost alungat de imparatul Constantin prin multe locuri si multe a patimit, fiind continuu prigonit timp de patruzeci si doi de ani. Mantuitorul Hristos, a Carui Dumnezeire a aparat-o cu indarjire, l-a asezat la batranete iarasi in scaunul arhiepiscopiei sale, de unde s-a mutat catre Domnul.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"Boala, pat moale: unde gaseste, acolo se odihneste"
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
CLICK ISTORIC
|
Daca ar fi trait astazi regretatul politolog Silviu Brucan ar fi implinit 91 de ani. S-a nascut la Bucuresti. In perioada comunista a fost ambasador in Statele Unite, iar intre 1959 si 1962, la ONU. A fost unul dintre semnatarii "Scrisorii celor sase" prin care importanti fosti demnitari contestau regimul dictatorial al lui Nicolae Ceausescu. Dupa
Revolutia din 1989 a devenit analist politic si autor al mai multor carti despre comunismul din Europa de Est. Din 1996 a fost invitat permanent al emisiunii "Profetii despre trecut". S-a stins din viata la 14 septembrie 2006, la varsta de 90 de ani, in urma unui stop cardio-respirator.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Ciuma are infatisare hidoasa: cap de om, coarne de bou si coada de sarpe in varful careia se gaseste un ghimpe cu care inteapa oamenii. Uneori isi anunta venirea, precum prietena ei Moartea, prin diferite semne: eclipse de soare, aparitia stelelor cu coada si altele. Se scapa de ea prin diferite procedee: ospete sub cerul liber la care ciuma era invitata de onoare, jertfe de pasari si animale domestice, inhumarea in pozitie verticala a unui mort. Obiceiul cel mai cunoscut a fost confectionarea unei camasi numita ia ciumei sau camasa de izbanda. Intr-o singura noapte un numar de noua femei alese dupa anumite criterii torceau tortul, navadeau firele, teseau si coseau camasa ciumei pentru a fi agatata, inainte de ivirea zorilor, intr-un copac de pe hotar sau pentru a fi imbracata o papusa confectionata din paie si pusa in calea ciumei. In unele sate, prin gura acestei camasi treceau toti membrii obstii. Protectia magica prin tragerea unei brazde cu plugul tras de boi negri de-a lungul hotarului sau amenintarea ciumei prin implantarea pe hotar a unui bustean de stejar cioplit cu chip om care purta amenintator un arc cu sageti intr-o mana si o sabie in alta mana este atestata de documentele istorice si de marturiile unor calatori straini care au vizitat Tarile Romane. Cei atinsi de ciuma erau descantati, iar cei scapati de moarte, cioclii, inmormantau victimele. (Profesor Ion Ghinoiu)
|