Joi, 19 iunie 2008

• Este ziua 171 a anului • Au mai rămas 195 de zile

• Este ziua 171 a anului

• Au mai rămas 195 de zile

 
Soarele:

Răsare la 5:31

Apune la 21:03

Luna:

Citește pe Antena3.ro

Momentul în care un munte se prăbuşeşte şi un zăcământ de cupru iese la suprafață

Răsare la 22:05

Apune la 5:33

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

26 iunie

Lună nouă:

3 iulie

Primul pătrar(Luna în creştere):

10 iulie

Lună plină:

18 iulie
 

Sărbătoare creştină

Sfîntul Apostol Iuda a fost unul din cei 70 de ucenici ai lui Iisus. Apostolul Matei îl pomeneşte în Evanghelia sa, alături de Simion, Iosif şi Iacob ca fiind fraţii Domnului. În Epistola sobornicească a lui Iuda atrage atenţia asupra ereziilor şi asupra celor care, intrînd în bise­rică, susţin o învăţătură greşită despre Hristos. A propovăduit în oraşele din Palestina, unde a şi murit. Cuviosul Paisie cel Mare, sărbătorit tot astăzi, s-a născut în Egipt. La o vîrstă fragedă merge la Mănăstirea Avei Pamvo din pustia Nitriei. Se retrage într-o peşteră pe care singur şi-a săpat-o şi devine vestit pentru virtuţile sale.

Calendar creştin-ortodox

Sfîntul Apostol Iuda, ruda Domnului; Cuviosul Paisie cel Mare

Calendar romano-catolic

Sf. Romuald, abate; Sf. Iuliana Falconieri

Calendar greco-catolic

Sf. Iuda Tadeul, apostol

S-a întîmplat azi

În România

1848 – Guvernul provizoriu este arestat în Palatul Domnesc, în urma unui complot al boierimii ostile revoluţiei, cu complicitatea coloneilor Ioan Odobescu (şef al Oştirii) şi Ioan Solomon (comandantul Regimentului 3 din Garnizoana Bucureşti). În urma unei acţiuni energice a populaţiei bucureştene, în frunte cu Ana Ipătescu, Guvernul provizoriu este eliberat, iar cei doi colonei arestaţi.

În lume

1878 – Memorandumul prezentat în faţa Congresului de la Berlin, în numele României, de I.C. Brătianu şi M. Kogălniceanu, sintetizat în următoarele cinci puncte: nici o parte a teritoriului să nu fie dezlipită de la statul român; teritoriul naţional să nu servească drept drum de trecere pentru trupele ruseşti din Bulga­ria; România, în virtutea drepturilor ei seculare, să ia din nou în stăpînire gurile Dunării, inclusiv Insula Şerpilor; să primească des­pă­gubiri proporţionale forţelor an­ga­jate în luptă; independenţa na­ţională să fie solemn recunoscută şi teritoriul ei declarat neutru;

1912 – În SUA se decide ca ziua de muncă să aibă opt ore.

Născuţi la 19 iunie

1927 – Malvina Urşianu, regizor, scenarist

1946 – Neculai Păduraru, artist plastic.

Click istoric

Astăzi se împlinesc 109 ani de la naşterea lui George Călinescu (Gheorghe Vişan), prozator, dramaturg, poet, critic şi istoric lite­rar, eseist, ziarist. Se naşte la Bu­cu­reşti şi este fiul “din flori” al M­a­riei Vişan, menajeră în casa soţilor Constantin şi Maria Căli­nescu. Fa­milia Călinescu împreună cu “fe­meia în casă” şi copilul se mută la Botoşani. În 1907, Ma­ria Vişan acceptă ca soţii Călinescu să îi în­fieze copilul. George descinde la Bucureşti, unde îşi face studiile liceale şi universitare. A publicat monografii consacrate ale lui Eminescu, Creangă ş.a, o mo­nu­­men­tală “Istorie a literaturii ro­mâ­ne de la origini pînă în pre­zent”, nu­meroase studii, eseuri şi romane.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Legămîntul cetei de Căluşari în faţa Mutului şi steagului Căluşului desfăşurat la Strodul Rusaliilor, în Sîmbăta Rusaliilor sau în Duminica Mare, se numeşte Legatul steagului, Jurămîntul. Ceremonia se desfăşura în taină într-un loc ferit de privirile curioşilor. Jurămîntul garanta unitatea şi solidaritatea cetei în zilele în care se juca Căluşul: credinţă faţă de Căluş, supunere totală faţă de vătaf, renunţare la plăcerile omeneşti. Căluşarii pronunţau în cor, după vătaf: “Jur cu Zău, pe sufletul moşilor mei, pe caii şi vitele mele, să respect Căluşul şi legea lui pînă la dezlegarea Steagului!”; “Jur că voi sluji Căluşului în credinţă, cinste, supunere şi-n frica lui Dumnezeu!”. Mai jurau “Să nu se îmbete şi să se înţeleagă bine” (Cetate, judeţul Dolj), “să se înţeleagă ca fraţii şi să împartă între ei banii” (Dobrun, judeţul Olt), “cît jucau Căluşul să se ţină curaţi, fără relaţii sexuale” (Rusăneşti, judeţul Olt), “să lecuiască oamenii” (Şuşani, judeţul Vîlcea). Singurul căluşar care nu jura era Mutul sau “se lega să nu vorbească ca să nu-l ia Rusaliile” (Tetoiu, judeţul Vîl­cea). Legămîntul între Căluşari şi vătaf şi între ceata de Căluşari şi divinitatea Căluş a fost atestat pretutindeni unde s-a practicat obiceiul. În forme mult evoluate, desacralizate, jurămîntul este depus şi astăzi în cetele de Căluşari din sud-vestul Olteniei şi Munteniei.

• Profesor Ion Ghinoiu