Joi, 2 octombrie 2008

Ziua internaţională a nonviolenţei • Este ziua 276 a anului • Au mai rămas 90 de zile

Soarele:
Răsare la 7:15
Apune la 18:54

Luna:
Răsare la 10:37
Apune la 19:52

Primul pătrar(Luna în creştere):
7 octombrie

Lună plină:
14 octombrie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
21 octombrie

Citește pe Antena3.ro

Rezultate parțiale. Elena Lasconi ajunge la mai puțin de un procent de Marcel Ciolacu. Călin Georgescu trece de 2 milioane de voturi

Lună nouă:
29 octombrie

Proverbul zilei:

“Ce e întâi nu e pe urmă”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Sfântul Ciprian a trăit în timpul împăratului Diocleţian. Din perioada adolescenţei şi-a exprimat dorinţa de a vedea Atena, Caldeea, Egiptul, India cu scopul de a se desăvârşi în arta cititului în stele şi a magiei. Ciprian îşi dobândise faima de mare vrăjitor, dar şi creştinii se temeau de el. Trecerea sa la credinţa cea dreaptă se leagă de Sfânta Muceniţă Justina. Un tânăr se îndrăgostise de Justina şi, pentru că nu reuşea să i se facă plăcut, a apelat la Ciprian. Acesta nu a reuşit să-i schimbe hotărârea fetei. Pentru acest lucru, Sfântul Ciprian s-a creştinat. Diocleţian aflând de această trădare a poruncit să fie decapitaţi şi Sfântul Ciprian, şi Sfânta Muceniţă Justina.

Calendar creştin-ortodox
Sf. Sfinţit Mucenic Ciprian;Sf. Muceniţă Justina; Cuv. Teofil

Calendar romano-catolic
Sf. Îngeri Păzitori

Calendar greco-catolic
Sf. Ciprian, episcop; Sf. Iustina, muceniţă

S-a întâmplat azi

În România

1858 – Şcoala regimentară provizorică din Iaşi se transformă în Şcoala militară, cu o durată a studiilor de trei ani pentru ofiţerii de infanterie şi cavalerie şi de patru ani pentru ofiţerii de artilerie şi de stat major. Îndrumătorul şcolii pe probleme de conducere, învăţământ şi administraţie, colonelul Pavel Scheletti; director, căpitanul Gheorghe Adrian;

1952 – Alexandru Drăghici este avansat la gradul de general-locotenent, drept răsplată pentru modul cum a acţionat în anihilarea politică a “deviaţioniştilor” din partid: Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu. De fapt, în lupta de înlăturare a celor trei, Al. Drăghici a fost sprijinit de generalii de securitate Gheorghe Pintilie şi Alexandru Nicolski.

În lume

1941 – Al doilea război mondial: În Operaţiunea Taifun, Germania începe ofensiva asupra Moscovei; începutul Bătăliei de la Moscova;

1958 – Guineea îşi obţine independenţa faţă de Franţa.

Născuţi la 2 octombrie

1452 – Regele Richard al III-lea al Angliei (m. 1485);

1951 – Sting, artist.

Click istoric

Dacă ar fi trăit, Dan Spătaru ar fi împlinit astăzi 69 de ani. A fost o personalitate a lumii muzicale româneşti, a rezistat timpului şi a reuşit să-şi lase amprenta timbrului vocal în amintirea fiecăruia dintre noi. “Cel mai mare dintre noi, artiştii”, a spus cândva Alexandru Arşinel despre cel dispărut. “Arta lui nu va fi niciodată egalată. Vor trece anii ca norii lungi pe şesuri şi cine ştie dacă se va mai naşte minunea lui...” A trecut în nefiinţă la 8 septembrie 2004, lăsând în urma sa aproape 40 de ani în care a fost unul dintre idolii celor îndrăgostiţi de muzica uşoară românească.

Credinţe populare, tradiţii, semne

În anul 1840, domnul Ţării Româneşti hotărăşte ca pe principalele drumuri de poştă să se introducă pentru transportul călătorilor trăsuri braşovene. Într-un astfel de mijloc de transport încăpeau şase persoane. O frumoasă descriere a unei călătorii între Bucureşti şi Iaşi, aşa cum se desfăşura aceasta înainte de anul 1848, ne-a fost lăsată de scriitorul, economistul şi omul politic român Ion Ghica: “După mai multe vizite pe la vornicie, la postelnicie, la agie, la casa poştei, alergături care au dăinuit vreo zece zile, într-o vineri intră în curte opt cai cu doi surugii, precedaţi de un ceauş călare.

Cât te ştergi la ochi, înşirase caii, câte doi-doi la trăsură, un fel de brişcă uşoară, s-o duci cu un cal; într-o clipă eram la capul Podului Târgului de afară, Bariera Moşilor de astăzi; chiuiau şi plesneau surugii pe uliţele Bucureştiului de ridicau lumea în picioare, bărbaţi şi femei alergau la uşi şi la ferestre să vadă cine trece...”. Verva surugiilor români a atras atenţia unui călător francez, care, călătorind prin Ţara Românească şi Lodova la începutul secolului al XIX-lea, scria că, deşi a străbătut în viaţa sa peste 40.000 leghe cu poşta, conducători surugii ca moldo-vlahii nu a întâlnit în nici o parte a lumii.

• Profesor Ion Ghinoiu