Este ziua 313 a anului
Au mai ramas 52 de zile
|
SOARELE
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfintii Onisifor si Porfirie, praznuiti astazi, in timpul prigoanei asupra crestinilor, au fost parati ca sunt crestini si, fiind adusi inaintea judecatii, au stat fara frica, marturisind pe Hristos Dumnezeu adevarat, Facator al Cerului si al Pamantului. Pentru aceasta marturisire au fost chinuiti. Iar paganii, vazand ca nu pot pricinui sfintilor nici o vatamare, i-au omorat. Asa si-au dat sfintii sufletele lui Dumnezeu. Atunci, niste crestini, luand pe ascuns sfintele lor moaste, le-au asezat la loc de cinste.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"Punga scumpului pe mana desmerdatului"
Citește pe Antena3.ro |
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
CLICK ISTORIC
|
Astazi se implinesc 676 de ani de la victoria de la Posada. Unificarea sub autoritatea lui Basarab I Intemeietorul (1310-1352) a formatiunilor dintre Carpati si Dunare s-a facut prin buna intelegere, dar si prin forta. Efortul unificator desfasurat cu succes a facut din Basarab I un mare voievod si domn a toata Tara Romaneasca, intrunind in persoana sa autoritatea suprema pe plan politic si militar. Unificarea formatiunilor dintre Carpati si Dunare a fost favorizata si de conflictele interne din regatul ungar. In toamna anului 1330, Regele Carol-Robert a vrut sa elimine, printr-o campanie impotriva lui Basarab I, obstacolul ridicat in calea extinderii autoritatii sale de "infidelul" voievod "transalpin". Oferta de pace facuta de Basarab I a fost respinsa de rege. Fara resurse de aprovizionare pentru oastea sa, regele ar fi acceptat apoi reconcilierea cu voievodul roman, dar pe calea de intoarcere a fost atacat de romani intr-o trecatoare in munti, intrata ulterior in istoriografia romana sub numele de Posada. Biruinta de la Posada a fost importanta nu atat pentru ca a intrerupt temporar raporturile feudalo-vasalice dintre regele ungar si voievodul roman, ci, mai ales, pentru ca a facut dovada fortei statului roman nou aparut, devenind astfel o realitate politico-teritoriala ireversibila pe harta Europei medievale.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Strigoiul viu, care isi paraseste trupul pe timp de noapte, se rostogoleste de trei ori si devine lup, caine, porc, cal, bivol, pisica, broasca, niciodata vietate sfanta (arici, oaie, cerb, porumbel, randunica, albina), se numeste pricolici. Spre deosebire de varcolaci, care calatoresc prin vazduh, pricolicii merg pe pamant. De regula, acestia sunt oameni din sat recunoscuti dupa infatisarea si comportamentul animalului-pricolici. Traiesc putin, cat animalul in care se metamorfozeaza. Intr-una dintre legende, pricoliciul este un tanar casatorit, care, mergand pe drum cu sotia, se face nevazut, revine sub forma de caine si se repede s-o muste. Nevasta se apara cu braul si il alunga cu secera. In final, pricoliciul este recunoscut de nevasta dupa scamele catrintei ce i-au ramas intre dinti. O data pe an, in Noaptea Strigoilor (29/30 noiembrie), s-ar intalni cu strigoii morti, care isi parasesc si ei mormintele, pentru a-si alege stapanul. Pe timp de iarna, oamenii-pricolici ar intra in haita lupilor si, impreuna, ar ataca turmele de vite.
|