Este ziua 267 a anului
Au mai ramas 98 de zile
|
SOARELE
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfanta Eufrosina a trait pe timpul imparatului Teodosie cel Mic. Fugind pe ascuns din casa parinteasca, s-a schimbat pe sine, imbracand haine barbatesti. In loc de Eufrosina, se numea Smarald. Fiindca a iubit viata bisericeasca, a mers la o manastire de barbati, tunzandu-si parul. Cu multe osteneli si rugaciuni neincetate
si-a uscat cu totul trupul sau gingas femeiesc, astfel incat toti fratii manastirii se spaimantau si se minunau, vazand patimirea ei. Asa a putut straluci in mijlocul barbatilor cu virtutile sale, precum smaraldul straluceste in mijlocul celorlalte pietre. Eufrosina a ramas necunoscuta, vreme de treizeci si opt de ani, pana la sfarsitul vietii sale.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"Doctor e numai Dumnezeu"
|
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
NASCUTI LA 25 septembrie
|
|
CLICK ISTORIC
|
Astazi se implinesc 93 de ani de la nasterea Mariei Tanase. Era al treilea copil al Anei Munteanu si al lui Ion Coanda Tanase. Prima data a aparut in public in 1921, pe scena Caminului Cultural "Caramidarii de Jos", din Calea Piscului. Pe la jumatatea anului 1938, profesorul Nicolae Iorga a invitat-o sa cante la inchiderea cursurilor de vara de la Valenii de Munte. Marele carturar a numit-o "Pasarea Maiastra". Inceputul carierei artistice propriu-zise a coincis insa cu debutul radiofonic din 20 februarie 1938, cand a prezentat un program de piese folclorice: "M-am jurat de mii de ori", "Cine iubeste si lasa", "Marie si Marioara", "Cand o fi la moartea mea". In octombrie 1940
a oferit un recital de muzica populara romaneasca publicului din Focsani, dupa care regimul legionar i-a interzis orice activitate artistica. Dupa cateva luni de "absenta artistica", vocea ei s-a facut din nou auzita la posturile de radio. In aprilie 1945 i se incredinteaza, la Teatrul Municipal, rolul eroinei Masa din drama tolstoiana "Cadavrul viu", avandu-l ca partener pe maestrul Ion Manolescu, profesorul sau de la Conservatorul Regal de Muzica si Arta Dramatica. Pentru meritele sale artistice deosebite, la 20 decembrie 1955 primeste "Premiul de Stat", iar in octombrie 1957 i se acorda titlul
de "Artista Emerita". Rapusa
de boala, moare in iunie 1963.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Formele de lupta impotriva turcilor si tatarilor au fost, de la caz la caz, pasnice sau violente: "Cand se apropiau turcii, femeile tinere si fetele necasatorite se ungeau pe fata cu funingine, se legau la cap ca babele, puneau in traista o piatra grea si o carau in spate schiopatand" (Cavadinesti, jud. Galati); "Vezi dumneata, pe piscurile cele mari erau patru gropi unde se ascundeau fetele mari si hainele. Noaptea le duceau de mancare. Stateau pitite pana pleca zavera. Oamenii le lipeau pe jos, le reparau in fiecare an. Inauntru erau ca niste oale mari cat butiile" (Candesti, jud. Dambovita); "Cand au venit turcii, pe Valea Teiusului era o hora dosnica. De frica, fetele
s-au aruncat intr-un put. Bunica mea, Stana, care a murit de 105 ani, spunea ca, daca s-ar sapa acolo, s-ar gasi oseminte si salbi cu icusari de aur" (Isaresti, jud. Olt); "Cand eram cantaret la biserica mi-a povestit preotul batran, mort de multi ani, ca a venit la el un om si s-a spovedit. I-a spus ca a omorat un turc. Turcul venea de departe, calare, il punea sa tina calul de capastru si intra in casa de ii necinstea nevasta. Dupa ce a omorat turcul, i-a izgonit calul, iar cadavrul l-a aruncat intr-o rapa peste care a azvarlit gunoiul de la grajd si a mai daramat acolo si pamant din mal. Daca s-ar sapa acolo, i s-ar gasi oasele" (Vladesti, jud. Galati). (Profesor Ion Ghinoiu)
|