Marţi, 1 iulie 2008

Este ziua 183 a anului • Au mai rămas 183 de zile

• Este ziua 183 a anului

• Au mai rămas 183 de zile

Soarele:
Răsare la 5:35
Apune la 21:04

Luna:
Răsare la 3:12
Apune la 19:53

Lună nouă:
3 iulie

Citește pe Antena3.ro

Momentul în care un munte se prăbuşeşte şi un zăcământ de cupru iese la suprafață

Primul pătrar(Luna în creştere):
10 iulie

Lună plină:
18 iulie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
25 iulie

Sărbătoare creştină

Sfinţii Mucenici Cosma şi Damian au trăit în Cetatea Romei în timpul împăratului Carus. Erau fraţi şi vindecau oameni şi animale, neluînd altă răsplată decît credinţa şi mărturisirea lui Hristos. Au fost pîrîţi la împărat că prin vrăjitorii vindecă oamenii. De asemenea, s-a spus împăratului că Sfinţii Cosma şi Damian nu se închină idolilor. Printr-o minune, împăratul i-a eliberat, însă un dascăl păgîn i-a ucis cu pietre.
 

Calendar creştin-ortodox
Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuţi; Sf. Mucenici, doctori fără de arginţi Cosma şi Damian

Calendar romano-catolic
Sf. Gal, episcop

Calendar greco-catolic
Sf. Cosma şi Damian, doctori fără de arginţi

Click istoric

La 1 iulie 1866, a avut loc promulgarea noii Constituţii a României, redactată după modelul Constituţiei Belgiei din februarie 1835, considerată atunci a fi cea mai avansată pe plan european. Noua Constituţie consacră unitatea şi indivizibilitatea statului român, stabileşte pentru prima oară în mod oficial denumirea de România, în locul aceleia de Principatele Unite; statuează drapelul naţional tricolor; consacră ca formă de stat monarhia constituţională, ereditară în familia principelui Carol, în linie directă masculină. În Constituţie sînt înscrise drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, precum şi principiul separaţiei puterilor în stat.

 

S-a întîmplat azi

În România

1866 – Promulgarea noii Constituţii a României (în vigoare cu unele modificări din 1879, 1884 şi 1917, pînă în 1923), redactată după modelul Constituţiei Belgiei din februarie 1835, considerată atunci a fi cea mai avansată pe plan european;

1878 – Notă circulară a Ministerului Afacerilor Străine către agenţiile diplomatice ale României de la Paris, Roma, Viena, Berlin, Sankt Petersburg şi Belgrad, prin care agenţii României erau chemaţi să ceară guvernelor respective transformarea agenţiilor diplomatice şi a consulatelor generale din Bucureşti în legaţii şi ridicarea la acelaşi grad a agenţiilor diplomatice româneşti în capitalele statelor menţionate;

1920 – Se înfiinţează la Sibiu Şcoala militară de ofiţeri activi de infanterie (inaugurată la 19 decembrie); primul comandant al şcolii: colonelul Cristea Vasilescu, ofiţer de Stat major, veteran din primul război mondial (din 1952, şcoala poartă numele lui Nicolae Bălcescu).

În lume

1916 – În prima zi a Bătăliei de pe Somme, 20.000 de soldaţi ai armatei engleze sînt ucişi, iar 40.000 sînt răniţi.

Născuţi la 1 iulie

1961 – Diana, prinţesă de Wales (m. 1997);

1977 – Liv Tyler, actriţă.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Luna a şaptea a calendarului este dedicată lui Iulius Caesar, reformatorul vechiului calendar roman de zece luni. La latitudinea geografică a României este perioada cînd se înregistrează cele mai ridicate temperaturi, motiv pentru care poporul a numit-o şi luna lui Cuptor. Calendarul popular cuprinde mai multe sărbători şi obiceiuri dedicate secerişului şi forţelor naturii care pot deveni potrivnice omului. Pentru a le preîntîmpina şi a le micşora efectele, omul apela la diferite reprezentări mitice celebrate în cursul acestei luni, cum ar fi Ana Foca. Numele aceastei sărbători prăznuite în prima zi a lui Cuptor provine din amalgamarea sărbătorii Adormirea Sfintei Ana (25 iulie) şi a Sfîntului Mucenic Foca (23 iulie) din calendarul bisericesc. Ana Foca, aducătoare de arşiţe solare care pîrjolesc şi usucă recoltele, este o reprezentare mitică atestată de etnografi în Transilvania şi Banat. O altă reprezentarea mitică prăznuită în calendarul popular la 1 iulie, provenită de data aceasta din contopirea sfinţilor tămăduitori de boli fără bani, Cosma şi Damian, este numită Cosmadinul. Sărbătoarea era considerată un timp ritual favorabil pentru practicile de medicină populară şi pentru descîntecele de lingoare (febra tifoidă) şi răul copiilor (epilepsia). Credinţele despre Sfinţii Medici fără de arginţi, care vindecau oamenii fără plată, au fost atestate în Moldova, Bucovina, Transilvania şi Banat. Profesor Ion Ghinoiu