Este ziua 258 a anului - Au mai rămas 107 zile
Soarele
Răsare la 6:54
Apune la 19:26
Luna
Răsare la 2:27
Apune la 17:32
Lună nouă
18 septembrie
Primul pătrar (Luna în creştere)
26 septembrie
Lună plină
4 octombrie
Ultimul pătrar (Luna în descreştere)
11 octombrie
Proverbul zilei:
"Mâna delicată la sapă nu rabdă"
"Proverbele Românilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină: Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partoş; Sf. M. Mc. Nichita Romanul
Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş. S-a născut în jurul anului 1568, în Raguza Dalmaţiei, într-o familie de vlahi. Din botez se numea Iacob. La vârsta de 15 ani intra în obştea Mănăstirii Maicii Domnului din localitate. A urmat călugăria la Mănăstirea Pantocrator de la Muntele Athos, apoi s-a făcut sihastru în munte. A fost mare făcător de minuni şi duhovnic vestit în tot spaţiul balcanic. Între alte minuni săvârşite, a stins prin rugăciune un incendiu care cuprinsese partea de vest a Timişoarei. În 1650 a fost ales mitropolit al Banatului. În anul 1653 s-a retras la Mănăstirea Partoş. A fost canonizat în 1956.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Şarpele a fost atestat de arheologi ca divinitate încă din paleolitic. Semnificaţia lui malefică, legată de mitul biblic al creaţiei Lumii, este relativ târzie. Credinţa că fiecare casă are şarpele său protector, numit şi ceasul casei, este atestată în toate zonele etnografice. Omorârea şarpelui casei se pedepsea cu moartea unui membru apropiat al familiei. "Şarpe este, conform unei informaţii înregistrate din Bucovina, la toată casa. Unde este şarpe, e noroc în casă, merge bine şi nici un rău, nici un farmec nu se prind.
Ferească Dumnezeu să-l omori, că îndată moare unul din gospodari. Acela se cheamă şarpe de casă. S-au văzut astfel de şerpi bând lapte din strachină, de-a valma cu copiii. Copiii le dădeau cu lingura peste cap, plângând că le mănâncă laptele, dar şerpii mâncau înainte, nu se supărau." (Moldova, Muntenia). (Profesor Ion Ghinoiu)
Click istoric
La 15 septembrie 1485, Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, a prestat personal omagiul regelui polon Cazimir al IV-lea Jagello, în speranţa obţinerii unui ajutor pentru recucerirea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă. Încercările lui Ştefan cel Mare de a recuceri cetăţile pierdute în 1484 s-au dovedit inutile. După moartea regelui Cazimir al IV-lea, moştenitorul tronului, Ioan Alber, a devenit interesat de anexarea Moldovei. La 26 octombrie 1497, în bătălia de la Codrii Cosminului, armata polonă a fost învinsă de Ştefan. Prin tratatul de la 12 iulie 1499 se consfinţea situaţia Moldovei ca stat independent faţă de Polonia, prin încetarea oricărei forme de vasalitate faţă de aceasta.
S-a întâmplat azi
În România
1486 - La Hârlău se încheie reconstruirea unei curţi domneşti căreia i se alătură, în 1492, un valoros monument, Biserica având hramul "Sfântul Gheorghe";
1521 - Eşuează încercarea Porţii Otomane de a transforma Ţara Românească în paşalâc. Solii munteni invocând recunoaşterile anterioare ale statutului de autonomie al ţării, sultanul Soliman (Suleiman) I Magnificul emite un nou "ahdname";
1896 - Inaugurarea, în prezenţa împăratului Franz Joseph I şi Alexandru Obrenovic, a Canalului de navigaţie de pe Dunăre de la Porţile de Fier.
În lume
921 - Sfânta Ludmila este omorâtă la comanda fiicei sale vitrege la Tetin;
1935 - Naziştii adoptă noul steag cu zvastica.
Născuţi la 15 septembrie
1890 - Agatha Christie, scriitoare (m. 1976);
1904 - Regele Umberto II al Italiei (m. 1983).
Citește pe Antena3.ro