Marti 15 august 2006

SOARELE

Astazi, crestinii sarbatoresc Adormirea Maicii Domnului. Fecioara Maria ocupa un loc aparte in cultul crestin, ea fiind numita "Cea dintai dintre sfinti". Un inger a instiintat-o pe Fecioara Maria cu privire la mutarea ei de pe pamant la viata cereasca. La aflarea vestii, Fecioara s-a suit pe Muntele Maslinilor, ca sa se roage. S-a intors acasa, a impartit vaduvelor vesmintele sale si, culcandu-se pe pat, a facut rugaciune pentru intarirea lumii si pentru pace. Binecuvantand pe toti cei de fata, si-a dat sufletul in mainile Fiului si Dumnezeului ei. Dupa credinta sfintei biserici, trupul Maicii Domnului nu a cunoscut putrezirea, nici nu a ramas in mormant. Ea a fost ridicata de ingeri, cu trup cu tot, la ceruri.

Adormirea Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului; Sf. Tarciziu, mucenic

Adormirea Maicii Domnului;

"Cu ciurul un aduci apa"

In Romania 1517 - Sfintirea bisericii episcopale din Curtea de Arges, in prezenta lui Theolept I, patriarhul ecumenic de Constantinopol (1513-1522). Cu acest prilej, este canonizat Nifon, fost patriarh ecumenic de Constantinopol, apoi mitropolit al Tarii Romanesti (1503-1506). Prima canonizare savarsita pe teritoriul romanesc; 1595 - Oastea otomana ocupa Bucurestii, bisericile sunt transformate in moschei, iar manastirea lui Alexandru Voda (mai tarziu Manastirea "Radu-Voda"), fortificata ("palanca lui Sinan-Pasa"); 1714 - Constantin Brancoveanu, cei patru fii ai sai si Ianache Vacarescu sunt decapitati la Constantinopol; 1947 - Legea pentru cedarea catre Banca Nationala a Romaniei a aurului, valutelor efective si altor mijloace de plata straine, urmand ca ulterior orice tranzactie in aur sa se efectueze numai pe baza autorizatiei acesteia.

In lume 1947 - India isi castiga independenta fata de Regatele Unite. Jawaharlal Nehru, comunica natiunii Declaratia de Independenta a Indiei si devine primul-ministru al Indiei.

1769 - Napoleon Bonaparte, imparat al Frantei (m.1821);

1896 - Sica Alexandrescu, regizor ( m.1973).

La 15 august 1530 s-a incheiat constructia bisericii noi a Manastirii Humor, ctitoria marelui logofat Teodor Bubuiog. Manastirea Humor a fost una dintre cele mai importante ctitorii boieresti din Moldova secolului al XVI-lea. Sfantul lacas se inalta la o distanta de vreo 300 de metri de ruinele unei mai vechi biserici manastiresti a carei constructie a fost realizata inca de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Din punct de vedere al arhitecturii, biserica Manastirii Humorului se inscrie fara ezitare in seria monumentelor specifice lui Petru Rares, adica aduna acele noutati proprii acestei vremi integrate tipului deja definit in vremea exceptionalei dezvoltari de sub domnia lui Stefan cel Mare. In apropierea vechii manastiri a vornicului Oana, marele logofat Bubuiog si sotia sa, Anastasia, au ridicat o noua biserica, a carei constructie s-a incheiat acum 476 de ani. Ctitorul a fost sfetnic de seama al patru domnitori moldoveni: Stefan cel Mare, Bogdan III, Stefanita si Petru Rares si a condus oastea moldoveneasca in lupta de la Obertyn. La daniile pe care le avea din secolul anterior, s-au adaugat acum cele facute de noul ctitor, intarite printr-un hrisov al lui Alexandru Lapusneanu. Biserica cea noua de la Humor si-a castigat un renume aparte nu numai prin arhitectura sa deosebita (noutatea consta in aparitia pridvorului deschis), ci mai ales prin pictura sa exterioara, de o valoare exceptionala.

Fecioara Maria apare in Panteonul romanesc sub nume diferite: Santamaria Mare (15 august), Santamaria Mica (8 septembrie) si cu sinonimele lor, Maica Precesta, Precesta Mare si Precesta Mica. Santamaria Mare este cea mai indragita divinitate feminina de catre romani. Rivalizeaza uneori cu dragostea Mantuitorului. Este invocata de fete pentru grabirea casatoriei, de femei pentru usurarea nasterii, de pagubiti pentru prinderea hotilor, de descantatoare pentru vindecarea bolilor. Binecuvanteaza boii, vacile, oile si porcii pentru ca au incalzit-o si au hranit-o in timpul nasterii Domnului Iisus in grajdul lui Craciun, si randunelele pentru ca au vestit invierea lui Iisus. In schimb, a blestemat calul pentru ca a rontait si a tropait in timpul nasterii sau ca a mancat fanul in care a fost ascuns Pruncul, paianjenul pentru ca a intrecut-o la tors, lemnarul pentru ca i-a facut Mantuitorului crucea grea. Pe feciorul zburdalnic, Navalnicul, care a speriat-o cand mergea cu Iisus in brate la molifta, la 40 de zile de la nastere, il transforma in buruiana folosita in farmecele de dragoste. Are trasaturile Nascatoarei, ale Marii Zeite neolitice, invocata in momentele de grea cumpana ale omului. In basme ajuta eroinele sa iasa din impas, dar le pedepseste cu asprime cand ii incalca ordinele, vindeca boli grele, reda vederea fiicei orbite de mama vitrega, inzestreaza fecioara vrednica si ascultatoare si o casatoreste cu fiul de imparat etc. (Profesor Ion Ghinoiu)