Marti 22 august 2006

SOARELE

Mucenicul Agatonic a trait in zilele imparatului Maximian. Un oarecare comis, Evtolmie, a fost trimis in Nicomidia de imparat, ca sa-i omoare pe crestini. Acesta a sosit la limanul Carpin. Acolo, afland pe Sfantul Zotic cu ucenicii lui, care marturiseau pe Hristos, i-a osandit la moarte prin cruce. Intorcandu-se la Nicomidia si afland ca cel care era principe a crezut intr-un oarecare Agatonic, care intorcea pe pagani de la inchinarea la idoli si-i aducea la Hristos, a trimis si i-a prins pe amandoi. Sfantul Agatonic a fost chinuit rau, iar principele a fost adus in Tracia, unde se afla imparatul. La Silivria (Selimbria), in Amus, unde era Maximian, lui Agatonic, printului si celorlalti crestini li s-au taiat capetele.

Sf. Mucenici: Agatonic, Antuza, Zotic, Irineu si Or

Sf. Fecioara Maria, Regina

Sf. Agatonic si insotitorii sai, mucenici

"Dupa unelte se cunoaste mesterul"

In Romania 1785 - Promulgarea patentei de desfiintare a iobagiei a lui Iosif al II-lea in Transilvania; se recunoaste taranilor dreptul de stramutare si se interzice alungarea lor de pe mosie fara un motiv legal; 1944 - Mihai Antonescu cere insarcinatului cu afaceri al Turciei la Bucuresti, S. Istynelli, sa comunice la Ankara ca asteapta, in decurs de 24 de ore, un raspuns de la anglo-americani asupra modalitatii celei mai potrivite de semnare a armistitiului. Reintors de pe front, unde situatia se agraveaza continuu, I. Antonescu declara lui C. Clodius ca, fata de situatia critica de pe front, trebuie sa-si rezerve libertatea de actiune politica. Generalul Constantin Z. Vasiliu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, discuta cu A. G. Gardyne de Chastelain, conducatorul grupului "Autonomous", posibilitatea de a pleca, a doua zi, cu avionul la Istanbul, impreuna cu M. Antonescu.

In lume 1485 - Batalia de la Bosworth: Regele Richard al II-lea a fost infrant si ucis, iar Henric de Richmond s-a incoronat rege al Angliei sub numele de Henric al VII-lea. Sfarsitul "Razboiului celor doua Roze".

1917 - Alexandru Piru, critic literar (m.1993);

1984 - Sarah Wright, actrita americana.

Astazi se implinesc 116 ani de la moartea marelui nostru poet, prozator si dramaturg, Vasile Alecsandri. Nascut la Bacau, fiu al unui boiernas, primeste o educatie ingrijita, intai la tara, apoi la Paris, unde-si sustine bacalaureatul in litere. Reintors in tara, participa la miscarea literara, colaboreaza la "Dacia literara" si e membru in directoratul Teatrului National. Participa la Revolutia din 1848, creatia sa din acea perioada prezentand un pronuntat caracter militant. Scoate revista Romania literara, editeaza doua culegeri de poezii populare si compune piese de teatru si poezii cu un puternic suflu mobilizator ("Hora Unirii"). Intre 1860 si 1880, notorietatea lui Vasile Alecsandri este foarte mare. Scriitorul realizeaza acum cateva din operele sale majore: "Pastelurile", "Legendele", "Ostasii nostri", drama istorica "Despot-Voda". In 1878, felibrii din Monpellier il premiaza pentru "Cantecul gintei latine", cea dintai distinctie obtinuta de un scriitor roman. Ca poet, are marele merit de a fi intuit in folclor o sursa de regenerare a lirismului. Ca prozator manifesta naturalete, spirit de observatie, verva colocviala, umor. Opera sa dramatica este una de mare intindere: aproape cincizeci de lucrari in toate genurile, de la farsa si vodevil la comedia de moravuri, drama sociala si drama istorica.

Martea este o personificare neprietenoasa a zilei a doua din saptamana dedicata de romani zeului Mars si planetei Marte, iar de romani sufletelor care se vor naste, aflate in preexistenta. Oamenii, influentati de mitul biblic, credeau ca in ziua de marti s-ar fi urzit lumea si pamantul, ca s-ar fi nascut Iisus. Patronata de ciudate reprezentari malefice feminine, numite Martolea si Marti-Seara, ziua aceasta este un timp malefic, o zi rea, fara noroc, cu trei ceasuri rele, aducatoare de nenorociri, neprielnica inceperii activitatilor economice importante (Fochi, 1976, p. 363-364). Erau interzise nuntile, logodnele si mersul in petit. Martea si sambata, spre deosebire de celelalte surori ale saptamanii, nu erau considerate sfinte. In Calendarul popular mai multe zile de marti aveau statut de sarbatori: Matcalaul, Martea Vaselor, Martea Ciorilor, Martea Dracului, Martea Stramba, Martea Trasnetului, Paparuda, Martea testelor. Dupa Pasti si, uneori, dupa Rusalii, urmau cicluri de trei sau sase zile de marti oprite pentru unele activitati economice. (Profesor Ion Ghinoiu)