• Este ziua 51 a anului • Au mai rămas 315 de zile
• Este ziua 51 a anului
• Au mai rămas 315 de zile
Soarele:
Răsare la 7:09
Apune la 17:50
Luna:
Răsare la 17:12
Apune la 6:48
Lună plină:
21 februarie
Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
29 februarie
Lună nouă:
7 martie
Primul pătrar(Luna în creştere):
14 martie
Sărbătoare creştină
Sfântul Leon
era originar din Ravena. Datorită curăţeniei vieţii lui, a fost făcut
mitropolit al Cataniei în Insula Siciliei. A ridicat o biserică mare în
cinstea muceniţei Lucia şi l-a ars pe Iliodor, cel care făcea prin farmece semne
şi minuni. Fericitul Leon l-a prins pe Iliodor, l-a legat, a poruncit să fie
aprins în mijlocul cetăţii un foc mare şi, mărturisind toate farmecele lui, a
intrat cu el în mijlocul focului. Ticălosul a fost făcut cenuşă, dar Sfântul
Leon a rămas nevătămat. Mergând vestea despre această minune şi ajungând şi la
urechile împăraţilor Leon şi Constantin, aceştia au trimis după Sfânt şi i-au
cerut să se roage
pentru dânşii.
Calendar creştin-ortodox
Sfântul Leon, episcopul Cataniei; Sf. Agaton, episcopul Romei; Cuv. Visarion
Calendar romano-catolic
Sf. Elefterie, episcop
Calendar greco-catolic
Sf. Leon,
episcopul Cataniei
S-a întâmplat azi
În România
1922 – Începe vizita la Bucureşti a regelui Aleksandru I al Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, legată de viitoarea sa căsătorie cu principesa Marioara; a prilejuit intense contacte diplomatice şi schimburi de vederi în probleme de politică internă şi externă;
1932 – A apărut, la Bucureşti, România literară. “Gazeta de critică şi informaţie literară,
artistică şi culturală” (până în ianuarie 1934), sub direcţia lui Liviu Rebreanu;
1938 – A fost decretată o nouă Constituţie, promulgată la 27 februarie 1938, care interzicea, printre altele, propovăduirea prin viu grai sau în scris a “schimbării formei de guvernământ a statului”, introducea pedeapsa cu moartea şi, pe timp de pace, punea capăt separării puterilor în stat, regele atribuindu-şi atât puterea executivă, cât şi pe cea legislativă.
În lume
1547 – Eduard al VI-lea al Angliei este încoronat rege la Westminster Abbey;
1993 – A murit Ferruccio Lamborghini, constructor de automobile (n. 1916).
Născuţi la 20 februarie
1966 – Cindy Crawford, fotomodel, actriţă;
1967 – Kurt Cobain, muzician (m. 1994).
Click istoric
La 20
februarie 1918 se semnează la Focşani un protocol de prelungire a armistiţiului
cu Puterile Centrale. În aceeaşi zi se semnează la Buftea Tratatul între România
şi Puterile Centrale, pe baza căruia încep la Bucureşti tratativele în vederea
încheierii păcii pe următoarele baze: cedarea Dobrogei până la Dunăre;
rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei; sprijinirea trupelor
Puterilor Centrale în trecerea lor prin Moldova şi Basarabia spre Ucraina ş.a.
La aceeaşi dată se semna şi înţelegerea româno-rusă privind încetarea operaţiunilor
militare pe Nistru, RUMCEROD-ul declarând “că, consideră aplanat conflictul
armat între Rusia şi România”.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Căsătoria a fost o instituţie controlată eficient de biserică, de unde şi zicala: “Nu există nuntă fără cununie”. Biserica a interzis nunţile şi, fireşte, relaţiile conjugale în zilele de post ale săptămânii (miercurea şi vinerea), în posturile de peste an (Crăciun, Paşti, Sânpetru şi Sântămăria) şi, din motive lesne de înţeles, în perioada ospeţelor cu mâncare şi băutură din belşug (între Crăciun şi Bobotează, în Săptămâna Luminată). Desfăşurarea unei nunţi tradiţionale solicită timp şi pregătire psihică adecvată: “Când e vremea de semănat,/ Nu e timpul de însurat,/ Că mergând ca să lucrezi/ Din inimă mereu oftezi!”. Ciclurile de reproducţie vegetală şi animală, împreună cu regulile im-puse de Biserică au generat sezoanele nupţiale (unul toamna, până la Lăsatul Secului de Crăciun, în satele predominant agrare, şi altul iarna, între Bobotează şi Lăsatul Secului de Paşti, în satele pastorale. Vârfuri secundare ale nupţialităţii puteau apărea şi vara, în perioada nedeilor ţinute la Drăgaica (24 iunie) şi la Sântilie (20 iulie). Zilele favorabile pentru pornit la peţit, logodit şi cununie erau joia şi duminica. Miercurea era o reprezentare mitică văduvă şi stingheră, nefastă pentru căsătorie, iar ziua de sâmbătă era dedicată morţilor. Din zicalele populare rezultă că marţea şi vinerea sunt şi ele nefavorabile ceremoniilor nupţiale: “Toate pe dos şi nunta marţea!”; “După ce că nu erau tineri, se logodiră şi vineri!”.
- Profesor Ion Ghinoiu