Miercuri, 20 februarie 2008

• Este ziua 51 a anului • Au mai rămas 315 de zile

• Este ziua 51 a anului

• Au mai rămas 315 de zile

Citește pe Antena3.ro

La sediul AUR deja e petrecere. George Simion dansează pe muzică populară, în așteptarea primelor rezultate

Soarele:

Răsare la 7:09

Apune la 17:50

Luna:

Răsare la 17:12

Apune la 6:48

Lună plină:

21 februarie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

29 februarie

Lună nouă:

7 martie

Primul pătrar(Luna în creştere):

14 martie

Sărbătoare creştină

Sfântul Leon era originar din Ravena. Datorită curăţeniei vieţii lui, a fost făcut mitropolit al Ca­ta­niei în Insula Siciliei. A ridicat o biserică mare în cinstea muceniţei Lucia şi l-a ars pe Iliodor, cel care făcea prin farmece semne şi mi­nuni. Fericitul Leon l-a prins pe Ili­o­dor, l-a legat, a poruncit să fie aprins în mijlocul cetăţii un foc mare şi, mărturisind toate farmecele lui, a intrat cu el în mijlocul focului. Ticălosul a fost făcut ce­nuşă, dar Sfântul Leon a rămas nevătămat. Mergând vestea despre această minune şi ajun­gând şi la urechile împăraţilor Leon şi Constantin, aceştia au trimis după Sfânt şi i-au cerut să se roage pentru dânşii.
 

Calendar creştin-ortodox

Sfântul Leon, episcopul Cataniei; Sf. Agaton, episcopul Romei; Cuv. Visarion

Calendar romano-catolic

Sf. Elefterie, episcop

Calendar greco-catolic

Sf. Leon, episcopul Cataniei

S-a întâmplat azi

În România

1922 – Începe vizita la Bucureşti a regelui Aleksandru I al Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, legată de viitoarea sa căsătorie cu principesa Marioara; a prilejuit intense contacte diplomatice şi schimburi de vederi în probleme de politică internă şi externă;

1932 – A apărut, la Bucureşti, România literară. “Gazeta de cri­tică şi informaţie literară,

artistică şi culturală” (până în ianuarie 1934), sub direcţia lui Liviu Rebreanu;

1938 – A fost decretată o nouă Constituţie, promulgată la 27 fe­bruarie 1938, care interzicea, printre altele, propovăduirea prin viu grai sau în scris a “schimbării formei de guvernământ a statului”, introducea pedeapsa cu moartea şi, pe timp de pace, punea capăt separării puterilor în stat, regele atribuindu-şi atât puterea executivă, cât şi pe cea legislativă.

În lume

1547 – Eduard al VI-lea al Angliei este încoronat rege la Westminster Abbey;

1993 – A murit Ferruccio Lamborghini, constructor de automobile (n. 1916).

Născuţi la 20 februarie

1966 – Cindy Crawford, fotomodel, actriţă;

1967 – Kurt Cobain, muzician (m. 1994).

Click istoric

La 20 februarie 1918 se sem­nea­ză la Focşani un protocol de prelungire a armistiţiului cu Pu­terile Centrale. În aceeaşi zi se sem­nează la Buftea Tratatul între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia încep la Bucureşti tra­tativele în vederea încheierii păcii pe urmă­toarele baze: cedarea Do­brogei pâ­nă la Dunăre; rectificări de frontieră în favoarea Austro-Un­gariei; sprijinirea trupelor Pu­terilor Centrale în trecerea lor prin Moldova şi Basarabia spre Ucrai­na ş.a. La aceeaşi dată se semna şi înţelege­rea româno-rusă privind încetarea operaţiunilor militare pe Nistru, RUMCEROD-ul declarând “că, con­sideră aplanat conflictul armat între Rusia şi România”.
 

Credinţe populare, tradiţii, semne

Căsătoria a fost o instituţie controlată eficient de biserică, de unde şi zicala: “Nu există nuntă fără cununie”. Biserica a interzis nunţile şi, fireşte, relaţiile conjugale în zilele de post ale săptă­mânii (miercurea şi vinerea), în posturile de peste an (Crăciun, Paşti, Sânpetru şi Sântămăria) şi, din motive lesne de înţeles, în pe­rioada ospeţelor cu mâncare şi bău­tură din belşug (între Crăciun şi Bobotează, în Săptămâna Luminată). Desfăşurarea unei nunţi tradiţionale solicită timp şi pre­gătire psihică adecvată: “Când e vremea de semănat,/ Nu e timpul de însurat,/ Că mergând ca să lu­crezi/ Din inimă mereu oftezi!”. Ciclurile de reproducţie vegetală şi animală, împreună cu regulile im-puse de Biserică au generat se­zoa­nele nupţiale (unul toamna, până la Lăsatul Secului de Cră­ciun, în satele predominant agra­re, şi altul iarna, între Bobotează şi Lăsatul Secului de Paşti, în satele pastorale. Vârfuri secundare ale nupţialităţii puteau apă­rea şi vara, în perioada nedeilor ţinute la Drăgaica (24 iunie) şi la Sântilie (20 iulie). Zilele favorabile pentru pornit la peţit, logodit şi cununie erau joia şi duminica. Miercurea era o repre­zentare mitică văduvă şi stin­gheră, ne­fastă pentru căsătorie, iar ziua de sâmbătă era dedicată morţilor. Din zicalele populare rezultă că marţea şi vinerea sunt şi ele nefavorabile ceremoniilor nupţiale: “Toate pe dos şi nunta marţea!”; “După ce că nu erau tineri, se lo­godiră şi vineri!”.

• Profesor Ion Ghinoiu