Este ziua 326 a anului
Au mai ramas 39 de zile
|
SOARELE
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi sunt pomeniti Sfintii Apostoli din cei saptezeci, Filimon, Arhip si Onisim, cei care au fost ucenici ai Apostolului Pavel. Au trait pe vremea imparatiei lui Nero si au propovaduit credinta cea dreapta. In timp ce paganii faceau praznic Artemidei, in capistea lor din Colose, sfintii acestia, impreuna cu alti crestini, laudau pe Dumnezeu in Sfanta Biserica. Cand au navalit idolatrii, ceilalti
s-au retras, iar cei trei sfinti pomeniti astazi au ramas singuri. Paganii i-au prins si i-au dus la Androcleu, mai-marele Efesului, unde
au fost batuti si chinuiti. Nesupunandu-se sa aduca jertfe idolilor, au fost ucisi cu pietre.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"A merge ca sania pe gol"
Citește pe Antena3.ro |
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
CALENDAR DE POST
|
Saptamana 22 - 28 noiembrie
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Postexistenta este viata dupa moarte a sufletului in lumea de dincolo. Tacit, oamenii se impaca cu ideea de muritor si se supun la moara de macinat timpul. Paradoxul face ca in natura moartea sa fie generatoare de viata. In cazul in care ceea ce este viu pe Terra ar deveni nemuritor si s-ar mentine tendinta nelimitata de inmultire a vietuitoarelor, Planeta s-ar transforma, dupa consumarea rapida a resurselor generate de moartea vietuitoarelor, in pustiu. Din fericire, lumea de dincolo este infinit de incapatoare. Sunt nefiresti numai evenimente care vin inainte sau dupa timpul sorocit: moartea tinerilor necasatoriti, nenuntiti sau nelumiti, depasirea varstei optime la casatoria fetelor batrane, a feciorilor batrani sau tomnatici si altele. Pentru refacerea echilibrului si repararea erorilor sociale sau naturale, oamenii au recurs la rit si la mit, raspunzand la nefiresc prin nefiresc. Un individ poate decide intre a se casatori sau nu, a avea sau nu copii, dar niciodata intre a muri sau a nu muri. Fireste, trecerea dintr-o forma de a fi in alta forma de a fi a inspaimantat oamenii timpurilor. Pentru propria liniste, ei au gasit o explicatie optimista: moartea nu este o disparitie definitiva, ci o plecare in postexistenta. In satul romanesc se credea ca omul, la moarte, isi schimba numai adapostul si domiciliul, precum fata dupa casatorie.
|