Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ziua forţelor terestre, ziua internaţională a cărţii şi a dreptului de autor, este a 45-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 3 zile, este ziua 114 a anului, au mai rămas 252 de zile
Ziua forţelor terestre, ziua internaţională a cărţii şi a dreptului de autor, este a 45-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 3 zile, este ziua 114 a anului, au mai rămas 252 de zile
Soarele răsare la 6:18, apune la 20:10
Luna răsare la 23:43, apune la 7:17
Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 aprilie
Lună nouă 5 mai
Primul pătrar (Luna în creştere) 12 mai
Lună plină 20 mai
Taur (21 aprilie – 21 mai)
Proverbul zilei:
“Trupul, sluga sufletului”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină
Sfîntul Gheorghe, prăznuit astăzi, s-a născut în Capadocia (Asia Mică). Părinţii săi au fost creştini şi l-au crescut în frica de Dumnezeu. A fost numit comandant al armatei romane de răsărit de împăratul Diocleţian. Cînd acesta a început persecuţia creştinilor, Sfîntul Gheorghe şi-a mărturisit credinţa în Hristos. Pentru aceasta a fost torturat cumplit. Vindecat în mod minunat de rănile pricinuite, i-a adus pe mulţi la Hristos, între care şi pe împărăteasa Alexandra, soţia împăratului. În cele din urmă i s-a tăiat capul.
Calendar creştin-ortodox
Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Denie)
Calendar romano-catolic
Sfinţii Gheorghe şi Adalbert, mucenici
Calendar greco-catolic
Miercurea Mare; Denia Mirelui; Sfîntul Gheorghe, purtătorul de biruinţă
Calendar de post
21 L Sfîntul Sfinţit Mucenic Ianuarie, episcopul; Sfintele Muceniţe Alexandra împărăteasa şi Filipia
22 M Cuviosul Teodor
Sicheotul, episcopul;
Sfîntul Apostol Natanail
23 M = Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă
24 J Denia celor 12 Evanghelii; = Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest şi Sava, Mitropoliţii Transilvaniei; Sfîntul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş; Sfinţii Pasicrat şi Valentin; Cuvioasa Elisabeta
25 V Denia Prohodului
Domnului; Sfîntul Apostol şi Evanghelist Marcu; Sfîntul Macedonie, Patriarhul Constantinopolului (Zi aliturgică)
(Post negru)
26 S Sfîntul Sfinţit Mucenic Vasile, Episcopul Amasiei; Sfînta Glafira şi Cuvioasa Iusta
S-a întîmplat azi
În România
1910 – Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, în frunte cu Nicolae Iorga şi A. C. Cuza;
1962 – Plenara CC al PMR prilejuită de încheierea procesului de colectivizare a agriculturii:
96% din suprafaţa arabilă a ţării
şi 93,4% din suprafaţa agricolă; peste trei milioane de familii sunt cuprinse în gospodării agricole colective;
1985 – Începe a 32-a ediţie a Campionatelor europene de lupte greco-romane la Leipzig. Sportivii români cuceresc o medalie de aur prin Ştefan Rusu, două de argint şi
două de bronz;
1999 – Autorităţile române trimit FMI-ului o evaluare privind daunele provocate României de războiul din Iugoslavia, care se ridică la cca 730 milioane de dolari.
În lume
1597 – “Văduvele vesele din Windsor”, piesa lui Shakespeare este jucată pentru prima dată
în prezenţa reginei Elizabeta I
a Angliei;
1967 – Este lansată pe orbită naveta Soyuz 1, pilotată de V.M. Komarov;
1974 – Un Boeing 707 s-a prăbuşit în Bali, Indonezia, omorînd 107 oameni.
Născuţi la 23 aprilie
1950 – Geo Costiniu, actor;
1958 – Radu Mihăileanu, regizor.
Credinţe populare, tradiţii, semne
În ziua de 23 aprilie, cînd se prăznuia Mînecătoarea, sora lui Sîngiorz, se credea că vin strigoii şi vrăjitoarele să fure laptele vacilor, rodul cîmpului, visul fetelor şi norocul băieţilor. Strigoii vii, care îşi părăsesc trupurile fără ştirea lor s-ar aduna în această noapte, călărind pe limbile meliţelor, pe la casele rămase pustii şi răscrucile drumurilor, la hotarele dintre sate. După ce îşi încearcă puterile, bătîndu-se cu limbile meliţelor pînă la miezul nopţii, revin în sat, intră în trupurile părăsite şi merg să ia mana vitelor cu lapte. Femeile vrăjitoare mergeau şi ele dezbrăcate şi despletite, înainte de ivirea zorilor, cu sidila (strecurătoare din pînză rară) legată de picior prin păşunile, fîneţele şi holdele consătenilor. Sidila înmuiată de rouă era stoarsă într-un vas de lemn (găleată), vrăjită şi dată apoi la propriile vite. Aceasta era mana, sporul laptelui transferat prin mijloace magice de la vitele vecinilor la cele ale vrăjitoarelor şi strigoilor vii. Alteori, mana vitelor, în special fertilitatea acestora, era furată prin îngroparea bulgărelui de sare sub poteca de trecere a vitelor, apoi se dezgropa în taină şi se dădea vitelor de prăsilă (Bucovina). În anumite regiuni se agăţau ramuri de rug şi măceş la porţi, uşi şi ferestre, se alungau fermecătoarele prin strigăte, sunete de bucium, se supravegheau cu mare atenţie păşunile vitelor scoase la păscut, se afumau vitele şi păstorii, se aprindea focul viu. (Profesor Ion Ghinoiu)
