Miercuri 27 decembrie 2006

SOARELE

Astazi crestinii il praznuiesc pe Sfantul Arhidiacon Stefan. Acesta a binevestit tuturor pe Domnul nostru Iisus Hristos: "Barbati frati, pentru ce s-au inmultit rautatile voastre si s-a tulburat tot Ierusalimul? Fericit este omul care nu s-a indoit in Hristos. El este Cel ce a plecat cerurile si S-a pogorat pentru pacatele noastre si S-a nascut din Sfanta si curata Fecioara, cea aleasa inainte de intemeierea lumii. El a luat neputintele noastre si a purtat slabiciunile noastre. Pe orbi i-a luminat, pe leprosi i-a curatit, pe demoni i-a izgonit". Cand l-au auzit graind asa, l-au lovit cu pietre si l-au omorat. Iar sfantul, inainte sa-si dea sufletul, se ruga pentru iertarea pacatelor lor.

Sf. Apostol Intaiul-Mucenic si Arhidiacon Stefan;

Sf. Teodor Marturisitorul si Teofan, fratele lui

Sf. Ioan, apostol si evanghelist

A III-a zi de Craciun;

Sf. Stefan, arhidiacon;

Sf. Teodor Insemnatul, calugar

"A fi cu inima inchisa"

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

In Romania 1511 - Conflictul dintre Vladut si Craiovesti. Boierii Craiovesti sunt scosi din sfatul domnesc; ei trec Dunarea si fac apel la Mehmed beg; 1806 - Constantin Ipsilanti revine la Bucuresti. El organizeaza o oaste destinata sa-i permita realizarea planului sau, de constituire a unui regat al Daciei format din Moldova, Tara Romaneasca si Serbia. Intrat in conflict cu autoritatile ruse, este silit sa-si abandoneze proiectul si sa se retraga in Rusia; 1816 - Are loc la Iasi, din initiativa lui Gheorghe Asachi, prima reprezentatie teatrala in limba romana; 1827 - Adunarea Obsteasca a Tarii Romanesti protesteaza, printr-o anaforá, impotriva hotararii luate de Poarta, printr-un firman emis in acelasi an, de a restitui egumenilor greci administratia manastirilor inchinate. Nascuti la

In lume 1978 - In Spania se instaureaza democratia dupa 40 de ani de regim dictatorial; 1985 - Gherilele palestiniene au ucis 18 persoane in aeroporturile din Roma si Viena. Nascuti la 27 decembrie 1901 - Marlene Dietrich, actrita si cantareata (m. 1992); 1948 - G...rard Depardieu, actor francez.

Astazi se implinesc 109 ani de la nasterea lui Tudor Vianu. In 1915 devine student la Facultatea de filozofie si drept din Bucuresti. Obtine titlul de doctor in filozofie al Universitatii din Tübingen, cu teza "Judecata valorilor in poetica lui Schiller". Creatia lui a acoperit exact patru decenii: de la aparitia in 1924, in germana, a volumului de debut, totodata si primul sau studiu de estetica, valorificare a tezei sale de doctorat sustinuta la Facultatea de filozofie a Universitatii din Tübingen, Das Wertungsproblem in Schillers Poetik (Problema valorizarii in poetica lui Schiller) si pana la volumul aparut postum "Arghezi, poet al omului", purtand subtitlul "Cantare Omului" (explorand un domeniu al literaturii comparate), ultimul sau studiu antum, intrat la tipar chiar in ziua disparitiei autorului si aparut dupa putin timp, la inceputul verii anului 1964. Unele dintre cele mai importante opere ale creatiei sale sunt: "Dualismul artei", "Poezia lui Eminescu", "Arta si frumosul", "Idealul clasic al omului", "Estetica", 2 volume, "Filozofie si poezie", "Introducere in teoria valorilor", "Istoria literaturii romane moderne" - in colaborare cu Serban Cioculescu si Vladimir Streinu, "Dictionar de maxime comentat" etc. Tudor Vianu a fost profesor titular de estetica, Director al Teatrului National, ambasador la Belgrad, iar din 1955 a fost membru titular al Academiei Romane. S-a stins din viata in 1964.

Boadnicu este un obicei atestat la meglenoromani, sinonim cu Butucul de Craciun, trup neinsufletit al zeului Craciun care moare prin taierea unui copac din padure si renaste printr-un rit funerar de incinerare la Sarbatorile solstitiului de iarna. In Ajunul Craciunului, barbatul taia un copac si il aducea in casa. Seara, capul familiei cu Boadnicu in brate, femeia cu o tipsie incarcata cu mancare de post si diferite fructe si copiii ieseau in curte, la strejuru. Dupa ce se punea pe tipsia sprijinita pe strejeru o turta in aluatul careia s-a introdus o moneda de argint, barbatul multumeste Boadnicului: "Dumnezeule, Dumnezeule, vin sa cinam cu belsug, cu noroc, cu sanatate si cu tot ce ai dat". Membrii familiei reveneau in casa, puneau Boadnicu pe vatra si il ardeau zi de zi, putin cate putin, pana la Boboteaza. Se asezau la masa, mancau cate un catel de usturoi, ca sa fie sanatosi de-a lungul anului, si taiau turta sacra in mai multe bucati: una pentru Boadnicu, una pentru vite si cate una pentru fiecare persoana din casa. Se credea ca cine gaseste moneda de argint va fi norocos in noul an. Dimineata, cand membrii familiei se intorceau de la biserica, paseau peste un fier, ca sa fie sanatosi peste an, si intrau in casa cu cate o craca sau o aschie in mana, o puneau pe foc si invocau divinitatea: "Domnul sa dea noroc!". (Profesor Ion Ghinoiu)