Miercuri 31 ianuarie 2007

SOARELE

Sfintii Doctori Chir si Ioan au trait in zilele imparatului Diocletian. Chir era din Alexandria, iar Ioan, din Edesa. In prigoana pornita atunci impotriva crestinilor, Chir s-a dus spre mare, catre asa-zisul san al Arabiei, si, calugarindu-se, a locuit acolo. Ioan, venind la Ierusalim si auzind de minunile pe care le facea Chir, s-a dus la Alexandria si a vietuit laolalta cu el. Intr-o zi au auzit ca au fost prinse o femeie, Atanasia, cu cele trei fiice ale ei pentru credinta in Hristos. Atunci au mers la ele si le-au imbarbatat. Din aceasta pricina au fost prinsi si ei si, dupa multe chinuri, li s-au taiat capetele si la fel si celor patru femei.

Sfintii Doctori, facatori de minuni si fara de arginti, Chir si Ioan;

Sf. Mucenic Victorin

Sf. Ioan Bosco, proroc;

Sf. Marcela, vaduva

Sf. Cir si Ioan, mucenici

"Sufletul cand patimeste, trupul se topeste"

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

In Romania 1784 - Pentru a consolida apararea frontierei Transilvaniei, Iosif al II-lea ordona acceptarea ca voluntari a locuitorilor din satele aflate in apropierea regimentelor de graniceri. Hotararea imperiala provoaca o puternica agitatie intre taranii romani, care vad in inscrierea ca graniceri un mijloc sigur de a scapa de iobagie. In fata acestei situatii, guvernul suspenda conscriptia; 1844 - Adunarea Obsteasca a Moldovei, la propunerea domnului Mihail Sturdza, voteaza Legea pentru regularizarea tiganilor mitropoliei, a episcopilor si a manastirilor indeobste, in baza careia tiganii apartinand bisericii si asezamintelor monastice deveneau liberi; 1946 - Sedinta a Consiliului de Ministri; aproba proiectele de lege privind prelungirea termenului prevazut pentru epurarea administratiei publice pana la 31 martie si a termenului referitor la judecarea criminalilor de razboi pana la 1 iunie.

In lume 1944 - Al doilea razboi mondial: Debarcarea fortelor aliate in Arhipelagul Marshall; 1958 - Prima lansare reusita in Cosmos a unui satelit construit de SUA - "Explorer 1". Nascuti la 31 ianuarie 1937 - Marin Moraru, actor; 1938 - Lucia Muresan, actrita.

Astazi se implinesc 589 de ani de la moartea lui Mircea cel Batran, domn al Tarii Romanesti (1386-1418). In timpul domniei sale, Tara Romaneasca cunoaste o puternica dezvoltare economica, consolidare militara si afirmare politica internationala, indeosebi in sud-estul Europei. Remarcabil comandant militar si abil diplomat, el a intretinut relatii bune cu Ungaria, Polonia si Moldova, a repurtat victorii asupra turcilor si a intervenit in luptele pentru succesiune din statul turc, fiind cel mai activ si valoros exponent al luptei antiotomane din vremea sa. A fost inmormantat la ctitoria sa de la Cozia, la 4 februarie 1418, lasand tara fiului sau Mihail I.

Mos Martin este in Panteonul carpatic o importanta personificare a ursului, praznuit la Macavei, Martinii de Toamna, Martinii de Iarna, Ziua Ursului si Sambata Ursului. In zilele lui de celebrare, oamenii evitau sa-i pronunte numele sau, daca era absolut necesar, foloseau un eufemism: Mos Martin, al Batran, Mosul. In unele medii pastorale, ursul primea de ziua lui o bucata mare de carne, de obicei o pulpa de vitel (Tara Hategului). In calendarul popular era temut si venerat ca o adevarata divinitate. Trasaturile care l-au pus in randul zeilor sunt legate de puterea si ciudata asemanare cu omul si de posibilitatea de a se deplasa biped. In traditia romaneasca, Mos Martin este mai degraba folositor decat daunator omului: el ar influenta in bine Ursitoarele la nasterea copilului; nou-nascutul, uns de moasa cu untura de urs, creste voinic si sanatos (Platforma Luncani, Tara Motilor); copilul afumat cu par de urs se vindeca de sperietoare; barbatii calcati de urs primavara scapau de durerile de spate pe timpul verii; mastile de urs intampina sufletele dezorientate ale mortilor in noptile de priveghi (Vrancea). Bolile ocolesc copiii botezati cu numele Urs sau pot fi alungate de descantatoare daca ii este invocat numele: "Fugi najit/Pricajit/Ca te-ajunge un urs mare/Cum te-ajunge, cum te stropseste/Cu ghearele te zgarie/Cu gura te mananca/.../". Adesea, dintii mosului erau purtati ca talisman. (Profesor Ion Ghinoiu)