Miercuri 4 octombrie 2006

"Nu-mi aprinde paie in cap"

Balanta (23 septembrie - 22 octombrie)

Sf. Sfintit Mucenic Ierotei, Episcopul Atenei; Sf. Mucenic Audact, Domnina si Calistena

Sf. Francisc din Assisi

Sf. Ieroteu, episcop; Sf. Francisc de Assisi, calugar

Sfantul Mucenic Ierotei era din Atena si facea parte din cei noua sfetnici ai Areopagului, sfatul cetatii. Sfantul Apostol Pavel a fost cel care l-a crestinat, l-a botezat si l-a numit mai tarziu episcop. Ierotei a devenit astfel primul episcop crestin al Atenei. Sfantul Ierotei a invatat pe marele Dionisie credinta in Hristos si a fost incepator al cantarilor la Adormirea si la ingroparea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, in adunarea Sfintilor Apostoli. Era instrainat de cele pamantesti, aratand tuturor ca este cuprins de dumnezeire. Fiind placut inaintea lui Dumnezeu si veselindu-L cu faptele sale bune, s-a mutat catre Domnul.

In Romania

1332 - Reinfiintarea Episcopiei catolice, numita a Milcoviei, in partea de sud-vest a Moldovei, "la hotarele tatarilor". Papa Ioan al XII-lea, din Avignon, porunceste arhiepiscopului de Strigoniu sa numeasca in fruntea acestei episcopii pe calugarul minorit Vitus de Monteferreo; cu acest prilej se mentioneaza ca "mosiile, bunurile si drepturile episcopiei si ale bisericii pomenite «a Milcoviei»" au fost "cotropite de puternicii acelor parti" ("a potentibus illarum partium"), ceea ce atesta existenta unei puternice clase suprapuse in acest teritoriu; porunca a fost reluata, in termeni aproape identici, si de Papa Clement al VI-lea, la 29 martie 1347, care cerea arhiepiscopului de Kalocsa sa-l sfinteasca pe capelanul regelui, Thomas de Nympti, ca episcop de Milcov;

1848 - Apare, la Cernauti, saptamanal, cu text romano-german, "Bucovina", gazeta romaneasca pentru politica, religie si literatura, sub conducerea lui Gheorghe, Alexandru si Eudoxiu Hurmuzachi.

In lume

1824 - Mexico devine republica federala;

1830 - Crearea statului Belgia dupa separarea de Olanda.

1289 - Regele Ludovic al X-lea al Frantei (m. 1316);

1976 - Alicia Silverstone, actrita.

Astazi, charismaticul actor Armand Assante implineste 57 de ani. S-a nascut la New York. Tatal sau, de origine italo-americana, facuse cariera in domeniul publicitatii. Pe mama sa, actorul o descrie ca fiind o persoana fermecatoare. Ajuns la 17 ani in Washington, Armand se inscrie la Academia Americana de Arte Dramatice, pe care a absolvit-o cu rezultate exceptionale. Dupa un timp, colabora deja cu regizorul Joshua Logan. Debutul actoricesc si-l face, insa, in Los Angeles, cu filmul "The Lords of Flatbush" (1974), in care il avea ca partener pe tanarul Sylvester Stallone, pe atunci si el necunoscut. Marea lovitura a carierei sale s-a produs in 1978, o data cu "Paradise Alley", alaturi tot de Stallone. De atunci, Armand Assante a jucat in peste 30 de filme, multe dintre ele adevarate succese, printre care se numara "Why me?", "Jack the Ripper", "Q&A" (film pentru care a fost recompensat cu o nominalizare la "Globul de aur"), "Judge Dredd", "Striptease". Rolurile lui au culminat cu interpretarea plina de dramatism a mafiotului Gotti, in "Gotti". In iulie 2000, indragitul actor a vizitat Romania cu ocazia concursului "Miss Romania", din al carui juriu a facut parte. A fost inca o ocazie de a-si declara, in fata admiratorilor sai, dragostea pentru meseria de actor, o dragoste nelimitata in viziunea sa.

Caile de comunicatie circulate mai intens au fost numite, pana in vremurile noastre, drumuri mari. Ele sunt atestate de documentele istorice, dar si de informatiile etnografice si textele folclorice: haiducii pradau la drumul mare, se iesea cu jalba in drumul mare, erau hoti si banditi de drumul mare etc. Cand drumurile mari intersectau apele, carele treceau peste "podurile umblatoare" dupa ce plateau taxa numita brodina (brod insemna vad). De cele mai multe ori carele treceau direct prin apa (prin vaduri) sau se astepta iarna pentru a ingheta apa raurilor si sa se foloseasca podurile construite de natura. Lamuriri precise despre modul cum se calatorea peste ape si despre cum se platea trecerea peste poduri aflam din alt document dat de Stefan cel Mare, la 3 iulie 1460: "Iar in Cernauti... la trecatori peste un car, fie nemtesc, fie armenesc, cate 4 grosi, dar numai cand carele vor trece peste podurile umblatoare; cand apa va fi inghetata sau cand carele vor trece prin vaduri, atunci nu vor da nici un ban la trecatoare". In preajma vadurilor de pe apele curgatoare (largirea albiei si micsorarea vitezei de scurgere a apei usurau trecerea carelor) s-au dezvoltat, datorita conditiilor favorabile pentru negot, majoritatea oraselor si targurilor romanesti. (Profesor Ion Ghinoiu)