x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Calendar Noiembrie în calendarul popular românesc: Tradiții, sărbători religioase și superstiții

Noiembrie în calendarul popular românesc: Tradiții, sărbători religioase și superstiții

de Andreea Tiron    |    31 Oct 2024   •   12:15
Noiembrie în calendarul popular românesc: Tradiții, sărbători religioase și superstiții
Sursa foto: Hepta

În calendarul popular românesc, luna noiembrie poartă denumirea de Brumar sau Promorar, nume care evocă specificul acestei perioade din an, când frigul începe să se intensifice, iar bruma acoperă pământul.

Această lună marchează un moment de tranziție spre iarnă, aducând o atmosferă de pregătire pentru lunile reci care urmează. Noiembrie este și o perioadă plină de semnificații religioase și populare, în care românii respectă anumite tradiții și superstiții străvechi, menite să protejeze familia și gospodăria de rele și să asigure un an prosper.

Sărbători importante în Noiembrie 2024

Noiembrie este luna în care se încheie ciclul agricol, iar oamenii se pregătesc pentru Postul Crăciunului. Aceasta este o perioadă marcată de câteva sărbători importante, printre care:

  1. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (8 noiembrie 2024)
    Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil este una dintre cele mai importante sărbători religioase ale lunii. În tradiția ortodoxă, cei doi arhangheli sunt protectori ai oamenilor și luptători împotriva răului. De asemenea, Mihail și Gavriil sunt considerați patronii păstorilor, iar această sărbătoare marchează un moment de reculegere și rugăciune pentru sănătatea animalelor din gospodărie.

    În popor, ziua Sfinților Arhangheli era momentul în care oierii alegeau mieii pentru sacrificiu, iar sărbătoarea era considerată ultima ocazie pentru organizarea unor petreceri înainte de Postul Crăciunului. În unele regiuni, această zi este prilej de ofrande și pomeni pentru sufletele celor decedați.

  2. Intrarea în Postul Crăciunului (14 noiembrie 2025)
    Începând cu 14 noiembrie, creștinii ortodocși intră în Postul Crăciunului, o perioadă de 40 de zile de purificare, meditație și renunțare la alimente de origine animală. În timpul acestui post, multe familii românești respectă reguli stricte, abstinând de la distracții și petreceri. Postul Crăciunului este un moment de introspecție și pregătire spirituală pentru sărbătoarea Nașterii Domnului, care urmează la finalul lunii decembrie.

  3. Sfântul Andrei (30 noiembrie)
    Ziua de Sfântul Andrei este considerată o sărbătoare majoră în tradiția populară românească, asociată cu numeroase practici și superstiții. Sfântul Andrei este patronul spiritual al României și, în credința populară, este numit și „Ocrotitorul lupilor”, având puterea de a ține în frâu animalele sălbatice.

    Noaptea de dinaintea zilei Sfântului Andrei, cunoscută drept „Noaptea Strigoilor”, este considerată un moment magic și înfricoșător, când spiritele malefice și strigoii ies la iveală. Pentru a se proteja de aceste forțe malefice, oamenii ung tocurile ușilor și ferestrelor cu usturoi și rostesc rugăciuni de protecție.

Tradiții și superstiții din Noiembrie 2024

Noiembrie este o lună bogată în tradiții și superstiții, multe dintre ele păstrate de-a lungul generațiilor și practicate încă în satele din România. Printre cele mai cunoscute tradiții se numără:

  1. Protecția împotriva spiritelor malefice
    În noaptea de Sfântul Andrei, este considerat esențial să-ți protejezi gospodăria de strigoi și alte forțe malefice. Una dintre cele mai cunoscute superstiții este folosirea usturoiului – oamenii ung tocurile ușilor și ferestrelor pentru a împiedica intrarea spiritelor malefice. De asemenea, unele familii își așază spice de grâu sau busuioc în locuri speciale pentru a atrage protecția divină asupra casei.

  2. Aflarea ursitului
    Tot în noaptea de Sfântul Andrei, fetele tinere obișnuiesc să țină diverse ritualuri pentru a-și afla ursitul, tradiție cunoscută ca „Vederea ursitului”. Printre metodele folosite se numără plantarea grâului într-un ghiveci sau lăsarea unui fir de busuioc sub pernă, în speranța că își vor visa viitorul soț.

  3. Prezicerea vremii
    În tradiția populară, noiembrie este o lună în care oamenii urmăresc semnele vremii pentru a prezice cum va fi iarna care vine. De exemplu, dacă pe 8 noiembrie, de Sfinții Arhangheli, vremea este frumoasă, atunci iarna va fi blândă; însă, dacă ninge sau este foarte frig, iarna va fi aspră și lungă.

  4. Pregătiri pentru iarnă
    În luna noiembrie, gospodarii încep pregătirile pentru iarnă, activități care includ sacrificarea animalelor pentru proviziile de carne, afumarea și conservarea alimentelor pentru sezonul rece. Această perioadă este și un moment de rugăciune și mulțumire pentru recoltele obținute în anul care trece.

Noiembrie – O lună de trecere și pregătire spirituală

Noiembrie în calendarul popular românesc nu este doar o lună de tranziție climatică, ci și una de tranziție spirituală. Ritualurile, sărbătorile și tradițiile practicate în această perioadă reflectă o legătură profundă a românilor cu natura și cu divinitatea. Fie că vorbim de protecția împotriva spiritelor malefice, aflarea ursitului, sau prezicerea vremii, aceste obiceiuri aduc oamenii mai aproape de rădăcinile lor, de credințele străvechi și de valorile spirituale ale comunității.

În concluzie, noiembrie, sau Brumar, este o lună esențială în tradiția românească, în care obiceiurile și superstițiile îmbină vechi înțelepciuni populare cu credința în divinitate și pregătirea pentru iarnă.

×