Un frumos obicei ce se pierde în negura vremurilor. Locul unde se păstrează tradiţia ce datează de cel puţin 200 de ani este un ţinut frumos, deosebit, din nord-estul ţării. Localitea se numeşte chiar Frumosu şi este situată în judeţul Neamţ. Între munţii frumoşi şi aerul curat al locului, oamenii frumoşi de aici păstrează şi astăzi obiceiurile moştenite de la bunici şi străbunici. Unul sau mai mulţi gospodari ai satului înalţă câte un scrânciob uriaş, multietajat, ce se învârte ca o roată a destinului la înăţime. Saşe-opt scaune în care se urcă perechi, în special tineri, dar şi copii, şi care, bucuroşi, zâmbitori, se învârt în zilele Paştelui. Pentru cei mari, perechi, în special, este şi un loc al peţitului. “Când eram mică se făceau scârcioburi la şosea, dar în special în curţile oamenilor. Se plătea o mică taxă pentru cei care doreau să intre ca să se dea în scrânciob. Îmi amintesc că, micuţă fiind, nu am plătit de multe ori acea mică sumă cerută la intrare întrucât micul carusel se înălţa în curtea unor amici de joacă de ai mei, chiar vecini”, a spus Anca Apostae, din Borca, o localitate apropiată de comuna Frumosu, unde la fel se păstrează obiceiul. “Tradţia aceasta se pătrează de pe vremea străbunicilor mei. Durează de cel puţin două sute de ani”, a spus Aurora Apostoae, din aceeaşi localitate.
Dacă în Frumosu sau Borca oamenii se dau în scrânciob în a doua şi a treia zi de Paşti, în judeţul Iaşi, la Moţca, locuitorii de etnie romă fac un bal mare. Aici, un băiat merge cu părinţii şi rudele sale acasă la familia unei fete şi îi cere mâna. Se fac planuri de nuntă. Oamenii se distrează la bal cel puţin o zi şi o noapte, iar invitaţii şi tânăra pereche, în special, se simt fericiţi de Paşti.