12 ianuarie Este ziua 12 a anului Au mai rămas 353 de zile
12 ianuarie
Este ziua 12 a anului
Au mai rămas 353 de zile
Soarele:
Răsare la 7:50
Apune la 16:57
Luna:
Răsare la 9:58
Apune la 21:26
Primul pătrar(Luna în creştere):
17 ianuarie
Lună plină:
24 ianuarie
Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
31 ianuarie
Lună nouă:
7 februarie
Sărbătoare creştină
Astăzi, creştinii o prăznuiesc pe Sfânta Muceniţă Tatiana. A trăit pe timpul împărăţiei lui Alexandru. Tatăl ei a îndeplinit de trei ori dregătoria de consul, iar în timpul împăratului Alexandru Sever (222-235) a devenit şi diacon al Bisericii. Pentru că mărturisea pe Hristos a fost dusă la împărat. Intrând împreună cu împăratul în templul idolilor, prin rugăciunea ei s-au zguduit şi au căzut jos idolii din templu. Pentru aceasta a fost supusă la felurite chinuri şi apoi i s-a tăiat capul. Acum, sfântul ei cap se află în Catedrala mitropolitană din Craiova, în aceeaşi raclă cu sfintele moaşte ale Sfântului ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului, şi ale Sfinţilor mucenici Serghie şi Vah.
Calendar creştin-ortodox
Sf. Muceniţe Tatiana diaconiţa şi Eutasia (astăzi); Sf. Mucenici Ermil şi Stratonic; Cuv. Iacob din Nisibe (mâine)
Calendar romano-catolic
Sf. Tatiana, muceniţă (astăzi); Botezul Domnului; Sf. Ilarie, episcop (mâine)
Calendar greco-catolic
Sf. Tatiana, muceniţă (astăzi); Duminica după Arătarea Domnului; Sf. Ermil şi Stratonic, mucenici (mâine)
Proverbul zilei:
“A lua pe cineva în picioare”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
S-a întâmplat azi
În România
Sâmbătă, 12 ianuarie
1861 – Legea pentru înfiinţarea Curţii de Casaţie şi Justiţie (membrii acesteia sunt numiţi de Al.I. Cuza în 1862);
1878 – Trupele române ocupă localitatea Smârdan, punct important al sistemului de apărare a Vidinului;
1933 – Greve cu caracter politic şi economic la Fabrica textilă “Saturn”, cu această ocazie participanţii recurgând, pentru prima oară în România, la ocuparea fabricii.
Duminică, 13 ianuarie
1877 – Se semnează o Convenţie cu Agenţia franceză de presă Havas, pe baza căreia a fost creată în 1879 Agenţia Havas a României.
În lume
Sâmbătă, 12 ianuarie
1848 – Revoluţia de la 1848 izbucneşte la Palermo.
Duminică, 13 ianuarie
1559 – Regina Elisabeta I a Angliei a fost încoronată la Westminster Abbey;
1602 – Este publicată piesa lui William Shakespeare, “Nevestele vesele din Windsor”.
Născuţi la 12 ianuarie
1876 – Jack London, scriitor (m. 1916);
1939 – Rodica Tapalagă, actriţă.
Născuţi la 13 ianuarie
1939 – Tatiana Apahideanu, regizor, scenograf;
1964 – Penelope Ann Miller, actriţă.
Click istoric
Astăzi se împlinesc 32 de ani de la moartea scriitoarei britanice de romane poliţiste Agatha Christie. Este cea mai cunoscută scriitoare de romane poliţiste din lume şi pe locul doi în topul celor mai bine vânduţi scriitori din toate timpurile, după William Shakespeare. A scris şi romane de dragoste sub pseudonimul Mary Westmacott. Cărţile sale s-au vândut în peste un miliard de exemplare în limba engleză şi încă în peste un miliard de exemplare în alte 45 de limbi străine. A publicat peste 80 de romane şi piese de teatru, majoritatea poliţiste, multe dintre acestea avându-le în prim plan pe celebrele personaje Hercule Poirot şi Miss Marple.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Ca zeiţă, nu ca fenomen biologic, Moartea nu vine neanunţată. Solii ei prevestitori pot fi şi animalele domestice şi sălbatice, păsările de pradă şi de curte. De cele mai multe ori, acestea îşi transmit mesajul funest prin cântec: câinele şi lupul urlă, găina cântă cocoşeşte, cucuveaua, bufniţa cântă. În legendele şi credinţele populare, urletele lupilor sunt asociate cu rugăciunile adresate de aceştia divinităţilor licomorfe: Sânpetrul de Iarnă (14 ianuarie), Filipul cel Mare (21 noiembrie) şi Sântandreiul (30 noiembrie). La fel procedează şi omul religios care înalţă cântări divinităţii adorate în biserică, templu, sinagogă şi moschee. Un frumos cântec oltenesc spune: Rămăsei cu cântecul/ Ca lupul cu urletul!
Mesagerii zeului morţii Yamma din Panteonul indian, cucuveaua dintre păsări şi câinele dintre animale, sunt aceiaşi cu ai zeiţei Morţii din Panteonul românesc. În sudul României, expresia a da iama în ceva (păsări, animale, holde etc.) înseamnă a muri. Deosebirea dintre zeul carpatic şi cel indian ţine de sfera de cuprindere: la indieni ia sufletele oamenilor, iar la
români, viaţa plantelor şi necuvântătoarelor. În credinţa vechilor indieni, sufletele mergeau, după înmormântarea sau aruncarea trupurilor neînsufleţite pe apele curgătoare, să
se întâlnească cu părinţii lor în împărăţia subpământeană a zeului Yamma şi, mai târziu, în înaltul cerului.
- Profesor Ion Ghinoiu