Sambata 20 mai 2006

"Parca-i aruncat din furca"
- rau asezat, fara nici o regula.

Sf. Mucenic Talaleu; Cuv. Talasie; Cuv. Marcu Pustnicul (astazi);

Sfintii Mari Imparati Constantin si mama sa, Elena, intocmai cu Apostolii. Duminica a 5-a dupa Pasti (a Samarinencii) (maine)

Sf. Bernardin din Siena, preot (astazi);

Duminica a 6-a a Pastelui Sf. Cristofor Magallanes, preot, mucenic; Elena, mama imparatului Constantin (maine)

Sf. Talaleu, mucenic (astazi);

Duminica a 5-a dupa Pasti (a Samarinencii). Sf. Constantin si Elena, imparati asemenea apostolilor (maine)

Maine sunt sarbatoriti Sfintii Imparati Constantin si Elena. Constantin a pornit razboi impotriva imparatului roman Maxentiu, persecutor al crestinilor. Infrange dusmanul si, in 313, se incoroneaza imparat al Imperiului Roman de Apus. Dupa sfatul maicii sale, Elena, da in acelasi an "Edictul de la Milan", prin care crestinii capatau libertatea credintei.

In Romania
Sambata, la 20 mai

1865 - Se inaugureaza, la Bucuresti, din initiativa lui Ion Ionescu de la Brad si a lui P.S. Aurelian, prima expozitie nationala de produse agricole si industriale romanesti;

1990 - Primele alegeri in Romania postcomunista in care se consemneaza o masiva participare la vot (86,20%).
Duminica, la 21 mai

1848 - Sunt ucisi de armata, la Mihalt, langa Alba-Iulia, 12 tarani romani care ocupasera un pamant acaparat pe nedrept, cu ani in urma, de contele Eszterházy.

In lume
Sambata, la 20 mai

325 - A avut loc primul Sinod ecumenic, la Niceea, convocat de Constantin cel Mare;

1521 - Are loc batalia de la Pamplona, in timpul razboiului dintre Spania si Franta.
Duminica, la 21 mai

1932 - Amelia Earhart a devenit prima femeie pilot care a traversat singura Atlanticul.

1799 - Romancierul francez Honore de Balzac (m. 1850);

1944 - Cantaretul britanic Joe Cocker.

1855 - Constantin Dobrogeanu-Gherea, critic literar (m. 1920);

1944 - Mary Robinson, Inalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului (fost presedinte al Republicii Irlanda).

La 21 mai 1880 se nastea, la Bucuresti, Tudor Arghezi. Numele sau adevarat era Ion N. Teodorescu. Este unul dintre cei mai mari poeti ai literaturii secolului al XX-lea. A avut o copilarie nefericita. A urmat scoala primara si gimnaziul in Bucuresti. A debutat literar in 1896, sub influenta "magistrului" Alexandru Macedonski, in "Liga ortodoxa", semnand Ion Theo. Intre 1899 si 1905, poetul s-a retras calugar la Manastirea Cernica. In 1905 a plecat in Elvetia, unde a audiat cursuri la Universitatea din Geneva. Intors in tara, a inceput colaborarea cu numeroase reviste. Aparitia "Cuvintelor potrivite"(1927) a marcat consacrarea poetului. A editat "Bilete de papagal", unde a lansat cativa poeti tineri, de valoare. Alte volume publicate: "Icoane de lemn", "Flori de mucigai", "Cantec de adormit Mitzura", "Martisoare", "Prisaca", "Zdreanta", "Ochii maicii Domnului" etc. Poetul s-a stins din viata la 14 iulie 1967.

In limba romana notiunea de moarte are doua sensuri: fenomen biologic al incetarii functiilor vitale si personificare care ia sufletele oamenilor. Imaginea zeitei neolitice a regenerarii, tamaduitoare de boala si aducatoare de odihna, a fost inlocuita de popoarele indo-europene, inclusiv de cele crestine, cu imaginea contemporana binecunoscuta. Intrucat Zeita Mortii din neoliticul agrar submina autoritatea divinitatilor care i-au luat locul (Zeus, Dumnezeu Tatal, Fiul lui Dumnezeu), aceasta a fost teribil culpabilizata. Trupul neinsufletit, scapat de suferintele care ii provoaca moartea, capata, imediat dupa consumarea vietii, o inseninare care contrasteaza cu momentele anterioare agoniei. Adesea, se vorbeste de frumusetea si de zambetul mortului. Imaginea mortii care se arata bolnavilor sub forma unei babe hade si urate, numai ciolane desirate, cu ochii dusi in fundul capului, avand in mana o coasa, si pofteste omul sa bea dintr-un pahar o bautura amara, apa mortii este cu totul alta decat trebuie sa fi fost ea imaginata de omul neolitic si numita de arheologi "Doamna in Alb". Sentimentul de frica a fost exacerbat de religiile indo-europene, inclusiv de crestinism. Din textele cantate la inmormantarile din multe sate din Oltenia, Banat si sudul Transilvaniei, dar atestate si in alte zone, moartea are infatisare antropomorfa, prototip al complexului cultural indo-european, si de pasare de prada, specifica neoliticului. (Profesor Ion Ghinoiu)