Sambata 7 octombrie 2006

"Inginer de poduri"

Balanta (23 septembrie - 22 octombrie)

Sf. Mari Mucenici Serghie si Vah; Sf. Mucenic Iulian preotul, Chesarie diaconul si Polihronie (astazi); Cuv. Pelaghia; Sf. Taisia; Duminica a XX-a dupa Rusalii (maine)

Sf. Bruno, proroc

Sf. Serghie si Vach, mucenici; Preasfanta Fecioara Maria, Regina Rozarului (astazi); Duminica a 20-a dupa Rusalii; Sf. Pelaghia, calugarita (maine)

Biserica crestina ii praznuieste astazi pe Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah. Cei doi sfinti au trait in vremea imparatului Maximilian. Erau romani si mari dregatori in armata imparatului. Pe ascuns, Serghie si Vah erau crestini. Spunandu-i-se lui Maximilian ca cei in care are incredere se inchina lui Hristos si ii hulesc pe zei, acesta i-a pus la incercare propunandu-le sa aduca, alaturi de el, jertfa lui Zeus. Sfintii mucenici nu au intrat in templu. Refuzand, au fost imbracati in haine femeiesti si batjocoriti de popor. Au fost ucisi in Antiohia Siriei.

In Romania

Sambata, 7 octombrie

1711 - Nicolae Mavrocordat este numit domn al Moldovei. Inceputul regimului fanariot in Moldova.

Duminica, 8 octombrie

1408 - Privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor in Liov le asigura acestora legatura libera cu bazinul pontic prin Moldova, conferindu-le un adevarat monopol pentru comertul cu zona Marii Negre; actul mentioneaza dreptul de depozit limitat al orasului Suceava;

In lume

Sambata, 7 octombrie

1513 - Batalia de la La Motta: Trupele spaniole conduse de Ram"n de Cardona inving Venetia;

1949 - Zona de ocupatie sovietica din Germania devine Republica Democrata Germana.

Duminica, 8 octombrie

1967 - Liderul Che Guevara si oamenii lui au fost capturati in Bolivia.

1748 - Regele Charles al XIII-lea al Suediei (m. 1818);

1966 - Toni Braxton, cantareata americana.

1895 - Juan Per"n, presedinte al Argentinei (m.1974);

1923 - Ion Voicu, violonist (m. 1997).

Astazi se implinesc 96 de ani de la nasterea poetului, prozatorului si traducatorului Eusebiu Camilar. Autodidact, cu o tinerete marcata de numeroase privatiuni, reuseste sa urmeze cursurile universitare la Iasi, pentru ca din 1948 sa devina membru al Academiei Romane. Ocupa un loc distinct in istoria literaturii de la noi, printr-o prolifica opera in care se remarca evocarea in stil expresionist, "realism negru", cum il definea George Calinescu, a satului traditional romanesc. Debutul editorial si-l face cu placheta de versuri "Chemarea cumpenelor" (1937), urmat de o serie de nuvele si romane: "Cordun" (1942), "Prapadul Solobodei" (1943) s.a. De asemenea, dramatizeaza, in colaborare cu Magda Isanos, romanul "Craisorul", de Liviu Rebreanu, sub titlul "Focurile" (1945). Dupa 1950 abordeaza problematica momentului: "Temelia" (1951) este primul roman despre colectivizarea agriculturii, redactat intr-un stil idilic, retoric, cu vadit efect propagandistic. In urmatoarele proze isi perfectioneaza un stil onctuos, ceremonios, cu accent pe un folclor conventional. Scrierile sale ulterioare se rezuma la o abundenta productie de povestiri pentru copii si tineret, colectii militare si publicistica ocazionala. S-a stins din viata in 1965.

Calatorii de pe drumurile vechi, circulate numai de care cu boi si carute cu cai, aveau din loc in loc popasuri numite "dejugatori", locuri de dejugare a boilor. Acestea erau amplasate la marginea localitatilor, in locuri adapostite de vanturi si cu o sursa de apa in apropiere. Distanta dintre dejugatori era hotarata de rezistenta animalelor de tractiune. Seara, orice calaret, carutas sau simplu calator pedestru trebuia sa faca acolo popas, sa cineze si sa-si refaca, impreuna cu animalele injugate, inhamate sau calarite, puterile pentru a doua zi. La roata carutei sau pe cracanele de lemn, calatorii fierbeau mamaliga, isi pregateau hrana, culegeau informatii de la localnici despre starea drumurilor si distantele dintre sate. Dejugatorii erau mici nuclee de viata sociala, care grupau interesele carausilor cu cele ale civilizatiei si culturii, mai ales in punctele lor de rascruce, de intretaiere a drumurilor, la vadurile apelor curgatoare si in zona trecatorilor carpatice. Aici, unde popasurile erau mai lungi, s-a infiripat o viata comerciala prospera, dejugatorile devenind treptat targuri si orase prospere. (Profesor Ion Ghinoiu)