Sarbatoare - Botezul Domnului

Boboteaza sau Aratarea lui Dumnezeu si Mantuitorului in lume incheie, alaturi de Sfantul Ioan (7 ianuarie), perioada celebrarii nasterii Mantuitorului.

Sfanta si dumnezeiasca Aratare a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos o sarbatorim astazi in toate sfintele biserici, facand de cu seara slujba Privegherii. Insusi Dumnezeu Cuvantul imbracandu-Se in Adam a venit la marele Proroc Ioan ca sa Se boteze. Cufundand in apele Iordanului toate pacatele oamenilor, indata a iesit din apa.

Credinte populare, traditii, semne
Parintii Bisericii Crestine au fixat in aceasta zi atat nasterea fizica a Pruncului Iisus, cat si nasterea spirituala, Botezul. Ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice tuturor sarbatorilor de Craciun si Anul Nou: local se colinda; se fac si se prind farmecele si descantecele; se afla ursitul; se fac prorociri ale timpului si belsugului in noul an; se crede ca se deschide cerul si vorbesc animalele, ard comorile si altele. O pondere deosebita o detin insa actele rituale si practicile magice de profilaxie si purificare. La riturile crestine de sfintire a apei (agheasma), de botezul si scufundarea (aruncarea) crucii in apa de catre preoti, poporul a adaugat altele noi, unele crestine, altele precrestine. Etnografii si folcloristii au consemnat numeroase practici de purificare si alungare a spiritelor malefice: stropitul cu apa, spalatul sau scufundarea rituala a oamenilor in apa raurilor sau, lacurilor; impuscaturi, strigaturi (Chiraleisa) si producere de zgomote; aprinderea focurilor (Ardeasca), producerea si imprastierea substantelor urat mirositoare; afumarea oamenilor, vitelor si anexelor gospodaresti; incuratul cailor. La aceasta teribila ofensiva impotriva spiritelor rele sar in ajutorul oamenilor lupii, singurele vietati care vad diavolii, ii alearga si ii sfasie cu dintii. De frica lupilor, dracii sareau in ape. Dupa ei sareau in ape barbatii curajosi, iar preotii le sfinteau cu agheasma si aruncarea crucii.

Profesor Ion Ghinoiu