Astazi, conform calendarului popular, este ziua in care se inchide pamantul si se culeg ultimele plante de leac.
Crestinii sarbatoresc astazi Inaltarea Sfintei Cruci. In jurul anului 323, imparatul roman Constantin cel Mare a trimis-o la Ierusalim pe mama sa, Elena, pentru a cauta Mormantul Domnului si Sfanta Cruce pe care fusese rastignit Iisus Hristos. Dupa ce Crucea a fost gasita, patriarhul Macarie al Ierusalimului a inaltat Sfanta Cruce pe Golgota, chiar pe locul rastignirii, pentru inchinarea credinciosilor. Spre deosebire de alte praznice imparatesti, Inaltarea Sfintei Cruci se serbeaza cu post, pentru ca ne aminteste de Patimile si Moartea lui Hristos. In Sfintele Scripturi se spune ca semnul Sfintei Cruci va straluci pe cer inainte de sfarsitul lumii "si atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului si vor plange toate neamurile pamantului" (Matei 24,30).
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
Sarbatoarea din Calendarul popular care a preluat data si numele unei importante zile din Calendarul ortodox, Inaltarea Sfintei Cruci, praznuita astazi, este dedicata culegerii ultimelor plante de leac: boz, micsunele, matraguna, navalnic, iarba de najit si altele. Local, sarbatoarea se numeste Carstovul Viilor sau Ziua sarpelui. Pamantul, care s-a deschis pentru plante, insecte si reptile la Alexii (17 martie), se inchide, dupa sase luni, la Ziua Crucii. Cele doua sarbatori plasate in preajma echinoctiului de primavara (Alexii) si echinoctiului de toamna (Ziua Crucii) imparteau Calendarul popular in doua anotimpuri: vara (17 martie - 14 septembrie) si iarna (14 septembrie - 17 martie). Se spune ca la Ziua Crucii florile se plang una alteia ca se usuca si mor, iar cele care infloresc dupa aceasta data, in special brandusa de toamna si fragii, sunt necurate, flori ale mortilor. In aceasta zi, serpii, inainte de a se tari in adaposturile hibernale, s-ar aduna in alunisuri, unde se incolacesc unii cu altii pentru a plamadi din spuma care ii acopera piatra nestemata. Din aceasta zi oamenilor le era interzisa omorarea serpilor care le ieseau intamplator in drum, conform zicalei: "Omoara sarpele ce-ti iese in cale!". Daca gasesti sarpe dupa Ziua Crucii, spune o traditie populara, n-ai voie sa-l omori. In Ziua Crucii se efectuau diferite practici fertilizatoare in gradini si livezi, se pomeneau mortii si li se imparteau alimente si vase de ceramica. In Oltenia, la Ziua Crucii, numita Carstovul Viilor, se incepea culesul viilor si batutul nucilor. (Profesor Ion Ghinoiu)
|
Citește pe Antena3.ro