x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Simeon Stâlpnicul cel Bătrân, Sfântul trăitor între cer şi pământ

0
Autor: Iulia Gorneanu 30 Aug 2012 - 21:00
Simeon Stâlpnicul cel Bătrân, Sfântul trăitor între cer şi pământ


In calendarul crestin-ortodox exista trei Sfinti vietuitori pe stalp care poarta numele de Simeon Stalpnicul. Ziua de maine il praznuieste pe primul dintre acestia, caruia i se mai spune si Simeon Stalpnicul cel Batran. Suspendat intre cer si pamant, deschizator de drum pentru aceasta forma bizara de ascetism, Sfantul Simion Stalpnicul apare in nenumarate povesti populare ale romanilor. Chiar daca astazi e de neimaginat, vreme de o mie de ani monahismul stalpnicilor a fost o forma de asceza foarte des intalnita in Orient, in Ghetsimani existand o "manastire aeriana' ce numara aproape 100 de coloane.

Cartile sfinte spun ca Preacuviosul Parinte Simeon Stalpnicul (390-459) s-a nascut intr-o familie de pastori dintr-un sat din Capadocia. A ales din tinerete drumul pustniciei extreme, a locuit luni de zile intr-un put secat, apoi pe varful unui munte din Antiohia, urmand ca a doua parte a vietii sa si-o petreaca pe un stalp inaltat chiar de el. Acolo a vietuit peste 37 de ani in post si rugaciune, intre cer si pamant, pe o coloana de 18 metri, supus ploii si arsitei, hranindu-se doar cu linte si apa. A fost intaiul Parinte Stalpnic, tamaduitor si indrumator a mii de credinciosi. Se povesteste ca Sfantul nu ingaduia apropierea femeilor de stalp, exceptie nefacand nici macar mama lui, Marta, care – intelegandu-i dorinta – s-a calugarit in vecinatate iar dupa moarte a fost ingropata la baza coloanei fiului sau.

Viata lui Simeon Stalpnicul a incitat imaginatia taranului roman iar icoanele si frescele bisericilor -care il zugraveau aproape suprarealist in varful unei coloane inalte - au nascut unele dintre cele mai surprinzatoare povesti. Culeasa in urma cu un veac de Elena Niculita–Voronca, legenda Sfantului Simeon Stalpnicul pare sa nu mai aiba nici o legatura cu istoria faptelor lui:

"Simion Stalpnicul tine ceriul si pamamtul, el e pe vant; poarta vanturele. El are asa, o bute si, cand stie el, ii da drumul vantului din bute. Zice ca a fost avut un copil si a murit. El, de jale mare, s-a maniat pe Dumnezeu si n-a vrut sa deie drumul vantului in lume, zicea: «Mi-ai luat tu copilul meu, n-am sa dau nici eu la lume vant!» Ce l-a rugat Dumnezeu, ce a trimis pe alti sfinti, dara el nu voia si pace… Amu se facuse asa pe lume ca nici nu mai puteau trai oamenii de necuratenii si de boli, caci vantul e ca o scaldatoare, curata totul. A venit pana la atata, ca a trimis Dumnezeu pe toate dobitoacele, pana si pe paseri a trimis la el. Vine randul si la cucos; merge si cucosul: «De ce nu dai drumul vantului, Sfinte Simioane, caci uita-te ce rau e pe lume?» «Nu dau! Pentru ca mi-a luat Dumnezeu copilul.» «Avva, ce poznas mai esti, pentru aceea nu-i dai drumul? Da mie cati copii mi-a luat Dumnezeu? Dara mie nici nu-mi pasa; daca moare unul, fac altul in loc!», si ia un pui si-i suceste capul. «Vezi ce-am facut? Inca azi fac altul si pana in trei saptamani vei videa ce pui am sa fac! Ia, asa fa si dumneata!» Sf. Simion sa uita la cucos si incepe a rade: «Ca bine zici, pe nimene n-am ascultat, dar pe tine am sa te ascult!» si a luat si a dat drumul la vant. Dar septe ani de zile vant nu fusese prin lume, cat a jelit el copilul lui. Si de aceea, cand moare cineva, se jaleste septe ani si pe urma se uita. Dumnezeu, dupa ce i-a facut cucosul treaba asta, l-a chemat la dansul si i-a zis: «Pentru ca mi-ai facut tu asa un bine, iti dau de la mine, ca sa poti tine patruzeci de femei si prin sat sa imbli», si de atunci e cucosul asa de voinic.' (Elena Niculita-Voronca – Datinile si Credintele poporului roman, adunate si asezate in ordine mitologica)

Pentru romani, Simion Stalpnicul este cel care urca oamenii la cer pe o scara nemarginita, tine pe umerii sai stalpii pamantului, stapaneste vanturile si cutremurele, ajuta la prognosticul vremii si sporeste rodul toamnei. Ii cinstesc ziua pentru ca au auzit din batrani ca Sfantul ii transforma pe necredinciosi in stalpi de piatra, le intepeneste picioarele si le surpa casele. Si, pentru ca sarbatoarea coincide cu inceputul de An Nou Bisericesc, se mai crede ca dupa cum e ziua de 1 septembrie, se poate anticipa vremea pentru tot anul.

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de