Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-o noapte, la Snagov. Ştiţi cum am ajuns, pe nerăsuflate, în acest pitoresc loc, acum cîteva nopţi? Printr-o întîmplare destul de ciudată. Într-un tîrziu de noapte, pe cînd mă pregăteam să aţipesc, după o zi de călduri caniculare, un telefon mă făcu să mă înfior de groază: cineva mă informă că unul din cei mai buni prieteni, a avut «acum cîteva minute un groaznic accident de automobil şi că dacă pot să mă reped pînă acolo»…
"Într-o noapte, la Snagov. Ştiţi cum am ajuns, pe nerăsuflate, în acest pitoresc loc, acum cîteva nopţi? Printr-o întîmplare destul de ciudată. Într-un tîrziu de noapte, pe cînd mă pregăteam să aţipesc, după o zi de călduri caniculare, un telefon mă făcu să mă înfior de groază: cineva mă informă că unul din cei mai buni prieteni, a avut «acum cîteva minute un groaznic accident de automobil şi că dacă pot să mă reped pînă acolo»… Cît ai clipi din ochi am sărit din pat şi cu primul taximetru pe care l’am găsit în cale am luat-o razna, spre Snagov. Drumul de jumătate de oră cu maşina mi s’a părut o veşnicie… Mă gîndeam cu groază la bietul meu prieten, sportiv din naştere, care scăpase de atîtea ori de la moarte, şi care acum – cine ştie? în ce hal s’o fi găsind în marginea şanţului dela Snagov. Îl şi vedeam la spitalul de urgenţă, pe masa de operaţie, cu faţa palidă, zbătîndu-se între viaţă şi moarte…
Iată-mă în poarta Snagovului, acostînd trecătorii întîrziaţi. Bănuind că la mijloc nu putea fi vorba decît de o glumă de prost gust, am pornit-o spre lac, la restaurantul din preajma locului, unde lăutarii mai cîntau încă cu glasurile lor răguşite, romanţe de inimă albastră"… Mergeam gîndind la posibilitatea unei «soţii», cînd privirea îmi fu atrasă spre un boschet mai retras, unde în întunericul nopţii ardeau două lumînări de mort…
O clipă, siguranţa glumei de prost gust se schimbă în posibilitatea unei întîmplări tragice…
Alergai în goană şi, spre uimirea mea, găsii pe prietenul meu care era întins pe o masă, acoperit cu un cearşaf. În jurul mesei vegheau trişti şi abătuţi un grup de prieteni. Dar cînd mă apropiai de «mort» – «mortul» sări în picioare în hohotele de rîs ale prietenilor, cari izbutiseră să mă aducă la Snagov. Sticlele aruncate pe sub mese, paharele răsturnate şi resturile de mîncare dovedeau sfîrşitul unui copios ospăţ, la care doi prieteni au pus un rămăşag punînd la încercare «viteza cu care un prieten poate veni la vestea unui accident».
Această întîmplare, care mi-a dovedit cît de uşurateci pot fi unii oameni atunci cînd se lasă înşelaţi de puterea şpriţurilor răcoritoare, mi-a dat prilejul să petrec şi eu, «fără baterii», o noapte la Snagov.
Snagovul, noaptea, este ceva mai mult decît o feerie dintr-o mie şi una de nopţi. Un crîmpei de vis poetic pe care dărnicia naturii şi munca oamenilor l-a realizat mai frumos decît şi-l poate închipui cineva… Un colţ de rai pămîntesc, ridicat la pretenţiile occidentului rafinat, în care omul şi natura s-au întrecut să facă adevărate minuni… Snagovul amintirilor de altădată, înmormîntate în ruinele unei mănăstiri istorice. Snagovul pădurilor neumblate peste care s-a suprapus un alt Snagov, mai cochet şi mai ispititor pentru a lega două lumi atît de deosebite…
Citește pe Antena3.ro
De ce nu zugrăvesc scriitorii noştri care se abat peste aceste meleaguri frumuseţile fără asemănare pe care atîţi români le caută peste hotare? Gîndeam la toate acestea cu privirea rătăcită pe întinsul lacului, cînd o mînă mă lovi voiniceşte pe umăr…
În cîteva clipe ne instalarăm în barca pe care Colea, în închipuire, o socotea cel puţin un transatlantic. Cîteva lopeţi şi barca alunecă precum un fulg pe faţa liniştită a lacului, care se întinde ca o oglindă fermecată. Malul dinspre debarcader, cu toată ora tîrzie, se desprinde încă în decorul plin de lumină al aleelor şi al teraselor inundate de flori şi de şoaptele de dragoste…
Ici şi colo, perechi de îndrăgostiţi îşi strecoară umbrele spre funduri tainice de alee… Este atîta farmec în liniştea acestei nopţi. Undeva, departe, un glas argintiu de fată îngînă «un cîntec de demult», din legenda «boerilor din noaptea cea de groază».
- Ilustraţiunea Romănă, 20 iulie 1938
