Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In Calendarul Popular al romanilor, Postul Craciunului incepe cu ingaduinta. Spolocania este numele primei zile de post si sta sub semnul purificarii. In aceasta zi, vasele in care s-a gatit si s-a mancat "de dulce" se curata si se urca in pod, iar in casa sunt coborate oalele si blidele speciale pentru perioadele de post. Avem de-a face, de fapt, cu o spalare ritualica a tuturor urmelor ce ar putea spurca Postul Craciunului, respectat cu strictete in hotarul satelor noastre. Spolocania e una dintre zilele despre care se spune ca "scurteaza postul", deoarece ingaduie betiile si petrecerile, acestea din urma desfasurandu-se indeosebi sub patronajul femeilor. Acestea se aduna intr-o casa si torc, ca sa le creasca inalta canepa iar la ceas de seara petrec cu multa bautura, ca sa-si spele gura si stomacul, sa fie curate in post. "Toata ziua beu si joaca – pentru canepa, si aduc pe cineva ’nalt in casa, ca sa fie canepa subtire si ’nalta? (Elena Niculita-Voronca – Datinile si Credintele poporului roman, 1903).
Reminiscenta a unor stravechi sarbatori feminine care se regasesc si in alte momente de peste an, obiceiul este decriptat de imaginarul taranesc prin personificarea Spolocaniilor in niste sfinte lasate de Dumnezeu anume pentru petreceri, care se cer sarbatorite "in bautura si incantari". In unele locuri se povesteste ca Spolocaniile ar fi niste fete frumoase care merg la Maica Domnului pentru a o ruga sa le ierte pacatele iar in alte parti se crede, exact pe dos, ca ar fi niste babe urate si afurisite care te indeamna la rele daca nu le respecti si cinstesti ziua.
Despre aceasta sarbatoare matriarhala, considerata de numerosi etnologi ca avand o vechime foarte mare, Simion Florea Marian – reputatul cercetator bucovinean de la inceputul veacului al XX-lea – are o alta parere. Acesta crede ca, daca initial era vorba despre un gest ritual de curatare a organismului prin consumarea unui singur aliment intreaga zi, si anume borsul "holtei" ("adica bors fara oaresicari legume, numai cu pane sau malai, anume ca sa-si spele si sa-si curateasca gura si gatul de ramasitele mancarurilor celor de frupt"), ulterior aceasta "spalare" a degenerat intr-o betie care nu are nici o legatura cu sarbatoarea Spolocaniei. "Pe cand mai inainte femeile se adunau la o casa particulara, unde nu numai ca isi spalau gura si gatul cu bors, ci totodata si torceau, in timpul de fata cele mai multe dintre dansele se aduna nu numai la o casa anumita, ci si la crasma, unde fac Spolocania cu rachiu sau cu ale bauturi spirtoase. Iar daca una sau alta dintre dansele nu are parale de ajuns ca sa aiba ce bea, atunci se insotesc mai multe la un loc, pune fiecare cate doua-trei cr. si, cumparand rachiu pe dansii, beau si se veselesc impreuna mai toata ziua, adeca pana ce se imbata cum se cuvine si nu-i mai ramane nici uneia nici un crucer la suflet. Apoi, dupa ce s-au ametit de cap si au pierdut nu numai o zi de lucru, ci si toti banii cati i-au avut, se intorc acasa si postesc apoi tot postul".
Citește pe Antena3.ro
