Vineri 12 mai 2006

" Darul dat la vreme e dar indoit" - lucrul trebuie dat la vreme ca sa aiba pret.

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

Taur (21 aprilie - 21 mai)

Sf. Mucenic Ioan Valahul; Sf. Epifanie, Arhiepiscopul Ciprului; Sf. Gherman, Patriarhul Constantinopolului

Sf. Nereu si Ahile, mucenici; Sf. Pancratiu, mucenic

Sf. Epifaniu, episcop; Sf. Gherman, Patriarhul Constantinopolului

Sfantul Mucenic Ioan Valahul s-a nascut in Tara Romaneasca pe la 1644. In toamna anului 1659, sultanul a luat robi in locul tributului, iar intre cei robiti atunci s-a aflat si Ioan. Parintii lui il crescusera cu grija, in frica lui Dumnezeu. Frumusetea lui feciorelnica atragea privirile tuturor. Un ostean turc l-a cumparat cu gand necurat. Dar tanarul s-a impotrivit si l-a rapus, incercand sa fuga. Fiind prins, a fost legat si dat femeii turcului ucis. Stapana tanarului a inceput sa il indrageasca. L-a indemnat sa renunte la crestinism si sa treaca la religia ei. Ioan a refuzat si a fost intemnitat, apoi a fost ucis.

In Romania

1922 - Premiera piesei "Suflete tari", la Teatrul National din Bucuresti, in regia lui Paul Gusty, prima piesa a lui Camil Petrescu care vede lumina rampei;

1945 - Armata romana isi incheie, dupa 260 de zile de lupta, participarea, alaturi de Natiunile Unite, la obtinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste. In cele noua luni, efectivele militare angajate in lupte s-au ridicat la aproape 540.000 de combatanti.

In lume

1894 - Apare in ziarul La Justice stralucitul articol "Lupta raselor" al lui Georges Clemenceau, in care, dupa ce face un istoric al luptei de eliberare nationala a romanilor din Transilvania, se pune chezas pentru adevarul luptei lor;

1958 - Intrevedere la Paris intre Ion Gheorghe Maurer, presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale, si Ren... Coty, presedintele Republicii Franceze;

1970 - Lucrarile celei de-a 24-a sesiuni a Comitetului de Ajutor Economic Reciproc, la Varsovia, la care participa si o delegatie romana, condusa de presedintele Consiliului de Ministri, Ion Gheorghe Maurer.

1907 - Actrita americana Katherine Hepburn (m. 2003);

1934 - Jolt Kerestely, compozitor de muzica usoara, instrumentist si dirijor.

La 12 mai 1812 s-a nascut George Barit, cunoscut in timpul regimului comunist sub numele George Baritiu. Istoric si publicist roman transilvanean, Barit este intemeietorul presei romanesti din Transilvania. Studiile primare le-a efectuat la scoala unitariana din Trascau. A urmat apoi Gimnaziul la Blaj si studiile liceale la Liceul Piaristilor din Cluj, iar apoi Facultatea de Teologie la Blaj. In anul 1838 a intemeiat, la Brasov, Gazeta de Transilvania, primul ziar romanesc din Transilvania. In acelasi an a inceput la Blaj publicarea "Foii pentru minte, inima si literatura", primul ziar literar romanesc din toate timpurile. George Barit a fost o figura importanta a Revolutiei de la 1848 in Transilvania. La 1861, din initiativa sa si a canonicului Timotei Cipariu, a luat fiinta Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman (Astra). In anul 1893 a devenit presedinte al Academiei Romane. A decedat in 1893.

Stalpul funerar este un butuc inalt din lemn ridicat in ziua inmormantarii ca substitut fitomorf al defunctului vizibil printre cei ramasi aici. Stalpul din lemn este inlocuit, in mare parte, de crucea crestina din lemn, piatra, metal si alte materiale. Obiceiul de a pune la capataiul mortului un stalp sau o cruce din lemn pastreaza amintirea practicii preistorice de intemeiere a oricarui adapost prin batutul unui par sau stalp pe locul de constructie. Sunt inca sate in sudul Transilvaniei unde la capataiul mortului se pune la inmormantarea barbatului sau femeii, stalp din lemn, nu cruce. In multe asezari din Oltenia, langa stalpul funerar este asezata, la sase saptamani, crucea definitiva, din lemn sau din piatra. Prin Muntenia, crucea de piatra asezata la sase saptamani langa crucea provizorie din lemn se numeste stalp. De obicei, stalpii si, uneori, crucile din lemn au siluete antropomorfe cu siluete umane, cu cap, ochi, gura. Identitatea mortului (sexul, varsta si, adesea, starea sociala si economica) este exprimata simbolic prin marimea stalpului, prin ornamentele pictate, sculptate, scrijelite si prin alte simboluri funerare asezate la mormant (brad, steag, sulita). Surprinzatoare sunt reprezentarile plastice ale pasarilor de pe stalpii si crucile cimitirelor din Oltenia si sudul Transilvaniei, redate prin cioplire sau traforare in intregime. Langa stalp se amenajeaza, ca in gospodaria din sat, diferite anexe: un mic adapost unde arde lumanarea sau candela, masuta pentru sprijinirea pomenilor (ofrandelor) si altele. (Profesor Ion Ghinoiu)