Vineri 19 aprilie 2007

SOARELE

Răsare la 6:24

Apune la 20:06

LUNA

În această zi se face pomenirea lui Teotim scitul, care conducea Biserica din Tomis şi restul Sciţiei, bărbat cultivat în filocalie, "iubirea de frumuseţe divină". Barbarii huni, care locuiau lângă Dunăre, îl copleşeau cu laude şi admiraţie pentru virtutea lui. Teotim a trăit în a doua jumătate a veacului al IV-lea şi la începutul celui următor. Se spune că pe când călătorea el în ţara de aici a barbarilor, aceştia (hunii) i-au ieşit în întâmpinare pe acelaşi drum. Sfântul a coborât de pe cal şi a început să se roage. Iar barbarii nu l-au zărit nici pe el, nici pe însoţitorii săi, ci au trecut pe alături.

Sf. Teotim, Episcopul Tomisului; Cuv.Teodor Trihina; Sf. Ap. Zaheu

Sf. Teotim, episcop de Tomis

Sf. Teodor Trichina, călugăr

Psalmul 109 al lui David
Zis-a Domnul Domnului Meu: "şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale". Toiagul puterii Tale Ţi-l va trimite Domnul din Sion, zicând: "Stăpâneşte în mijlocul vrăjmaşilor Tăi. Cu Tine este poporul Tău în ziua puterii Tale, întru strălucirile sfinţilor Tăi. Din pântece mai înainte de luceafăr Te-am născut". Juratu-S-a Domnul şi nu-i va părea rău: "Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec". Domnul este de-a dreapta Ta; sfărâmat-a în ziua mâniei Sale împăraţi. Judeca-va între neamuri; va umple totul de ruini; va zdrobi capetele multora pe pământ. Din pârâu pe cale va bea; pentru aceasta va înălţa capul. Amin.

"Nu da cu piciorul că vei duce dorul"

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

In Romania 1935 – Societatea de Transporturi Bucureşti obţine exclusivitatea transportului în comun în Capitală; 1944 – Autorităţile horthyste, în sincronizare cu cele naziste, au operat în partea de nord a Transilvaniei cea mai rapidă aplicare a "soluţiei finale". După închiderea evreilor în ghetouri, a urmat deportarea spre camerele de gazare de la Auschwitz a circa 131.641 de evrei; 1950 – Decret privind naţionalizarea, fără vreo despăgubire, a unei mari părţi a fondului de locuinţe de la oraşe (sub incidenţa legii au intrat hotelurile, cu întregul lor inventar, imobilele foştilor industriaşi, moşieri, bancheri, mari comercianţi etc.); 1972 – Sesiune a Marii Adunări Naţionale, la care se adoptă Legea cu privire la modificarea art. 45, al. 1 şi 81, al. 3 din Constituţia României, prin care se hotărăşte ca alegerile de deputaţi în MAN şi în consiliile populare să se desfăşoare din cinci în cinci ani.

In lume 1998 – O aeronavă Boeing 727-200, aparţinând companiei aeriene Air France, se prăbuşeşte în munţi după ce a decolat din Bogotá. Născuţi la 20 aprilie 1808 – Împăratul francez Napoleon al III-lea (m. 1873); 1889 – Dictatorul german Adolf Hitler (m. 1945).

La 20 aprilie 1968 se stingea din viaţă Adrian Maniu (n. 1891), poet tradiţionalist al epocii interbelice. S-a născut la Bucureşti, din părinţi de origine ardeleană. În 1910 se înscrie la Facultatea de Drept, pe care o termină, dar nu profesează niciodată. Va fi redactor la Chemarea, Universul, Dimineaţa şi Adevărul. A făcut parte din primul colegiu director al revistei Gândirea alături de Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic. Participă sporadic la cenaclul lui Alexandru Macedonski. Colaborează de-a lungul timpului la revistele Insula, Simbolul, Seara, Noua revistă română. Debutează ca poet simbolist cu volumul "Figurile de ceară", în 1912.

În cazurile de mortalitate infantilă ridicată, numele de botez era adesea schimbat prin diferite mijloace. Cel mai obişnuit, "alegerea naşului din drum", a fost identificat în mai multe zone. Ţara Almăjului: "Dacă face muierea băieţi mulţi şi mor şi face unul mai pe urmă şi-l face viu, atuncea îl înfăşuie şi-l ia o muiere şi-l scoate afară în mijlocul drumului şi-l lasă acolo. Ea se pitulă şi-l lasă singur. şi oricine or veni, fie cine ar fi, îl ia în braţe şi mama sa atunci iasă şi-l cheamă înăuntru şi ăla îl scaldă şi ăla rămâne moaşă sau moşon"; satele din Clisura: "Mie mi-o murit două fete. Pe urmă am avut un băiat. Ca să nu moară am schimbat naşul. L-o luat moaşa-n braţe dis-de-dimineaţă şi-o stat cu el în mijlocul satului şi primul ce-o trecut a fost o femeie de la moară. şi-o ieşit şi-o rudă de-a mea care ştia că ne luăm naş din drum. Dar moaşa n-a vrut să-l ia c-a ieşit anume. S-o dus după femeie şi i-o zis să fie naş. «– Au, Doamne, ce mi-s bucuroasă şi mie mi-e foarte bine să fiu eu naş la copilul aista!». S-o gătat frumos şi au mers la biserică de l-au botezat". Ritualul alegerii naşului din drum cuprinde câteva secvenţe obligatorii scoaterea din casă a copilului dis-de-dimineaţă, părăsirea acestuia în mijlocul drumului, obligaţia primei persoane care trece pe drum să-l boteze, aducerea copilului de la biserică în casă pe uşă dacă l-au scos pe fereastră la plecare, pe fereastră dacă l-au scos pe uşă.

Profesor Ion Ghinoiu