Vineri 28 iulie 2006

"In dar a venit, in dar s-a dus"

Zodia Leu (23 iulie - 22 august)

Sf. Apostoli si diaconi: Prohor, Nicanor, Timon si Parmena

Sf. Victor I, mucenic; Sf. Inocentiu I

Sf. Prohor, Nicanor, Timon si Parmena

Astazi sunt sarbatoriti patru din cei sapte primi diaconi ai Bisericii crestine: Sfintii Prohor, Nicanor, Timon si Parmena. Acestia au fost alesi de Apostoli, dupa Inaltarea Domnului si Pogorarea Sfantului Duh, pentru a se intocmi case in care sa se propovaduiasca credinta crestina si sa se aduca rugaciuni lui Iisus. Sfantul Prohor, fost insotitor al lui Petru, a fost numit episcop al Nicomidiei si a fost omorat in timp ce propovaduia in Antiohia. Sfantul Nicanor a fost ucis o data cu Sfantul Stefan, moment in care toti crestinii s-au ascuns de pagani. Sfantul Timon, numit episcop de Bosra, a murit rastignit pe cruce, iar Sfantul Parmena a fost ucis de pagani, fiind ingropat de Apostoli.

In Romania

1848 - A avut loc Adunarea populara pe "Campia Libertatii" (Filaret), unde se alege o Locotenenta domneasca compusa din trei membri: liberalii-moderati Nicolae Golescu, I.H. Radulescu, Christian Tell, care accepta sa modifice "Constitutia" in sensul dorit de sultan;

1923 - Lucrarile Conferintei ministrilor de Externe ai statelor Micii Intelegeri (I.G. Duca, E. Benes, M. Nincic), la Sinaia. In calitate de observator participa si fostul ministru al Poloniei la Praga, Peltz. Cu acest prilej, seful diplomatiei romanesti mediaza in diferendul teritorial dintre Polonia si Cehoslovacia, manifesta o atitudine amiabila in problema relatiilor Micii Intelegeri cu Ungaria, are un rol ponderator in tratativele bulgaro-iugoslave si actioneaza in vederea largirii Micii Intelegeri cu alte state din Balcani.

In lume

1914 - Austro-Ungaria a declarat razboi Serbiei, fapt care a marcat inceputul primului razboi mondial (1914-1918);

1976 - Cutremur devastator in Tangshan, China. Peste 250.000 de victime. Este considerata cea mai mare catastrofa seismica.

1929 - Jacqueline Kennedy, sotia presedintelui american John F. Kennedy (m. 1994);

1954 - Hugo Chávez, presedintele Venezuelei.

La 28 iulie 1854 se nastea Victor Babes la Viena, intr-o familie originara din Banat. Bacteriolog si morfopatolog, Victor Babes este fondatorul scolii romanesti de Microbiologie. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde si-a luat doctoratul. Isi incepe cariera ca asistent in laboratorul de Anatomie Patologica (1874-1881). In urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie si pleaca la Paris, unde lucreaza un timp in laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Impreuna cu acesta publica primul tratat de bacteriologie, intitulat "Les bact...ries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses" (1885). In acelasi an primeste postul de profesor de histopatologie la Universitatea din Budapesta. In 1887 este chemat la Bucuresti ca profesor la catedra de Anatomie Patologica si Bacteriologie. Activitatea stiintifica a lui Victor Babes a fost foarte vasta, cu un accent deosebit in problemele de tuberculoza, lepra, vaccinare antirabica si seroterapie antidifterica. In 1892 publica impreuna cu Gheorghe Marinescu si Paul Blocq un atlas de histologie patologica a sistemului nervos. In 1893 este ales membru titular al Academiei Romane. Datorita formatiei sale stiintifice de baza, Victor Babes a creat conceptia ce poate fi denumita "patomorfologia procesului infectios", sinteza a microbiologiei cu histopatologia. A murit la 19 octombrie 1926.

Focul aprins prin frecarea unor lemne uscate la urcarea oilor la stana care se mentinea nestins pana la Santilie, uneori pana la coborarea oilor de la pasunile alpine, se numea foc viu. Arzand, se credea ca acest foc distrugea agentii malefici, mistuiau relele din preajma stanei si tinea in frau vrajitoarele raspunzatoare de toate necazurile si calamitatile ce se abateau asupra oamenilor, vitelor si recoltelor. Menit sa purifice spatiul prin lumina, caldura si fumul sau, focul viu aprins la inceputul sezonului pastoral se deosebea de celelalte focuri rituale aprinse la sarbatorile de peste an (Anul Nou, Lasatul Secului de Pasti, Macinici, Joimari, Sanziene si altele), prin tehnologia preistorica a obtinerii si arderea lui o perioada indelungata de timp. Atestat pentru prima data de etnografi in nordul Carpatilor Orientali, focul viu avea sa fie descoperit in majoritatea zonelor etnografice, in special in mediile pastoresti. Dintre argumentele mai importante care demonstreaza ca este un foc ritual, nu unul obisnuit, pot fi amintite: se aprindea numai de barbati, de obicei de tineri necasatoriti si neprihaniti, la date fixe, la inceputul sezonului pastoral sau la data urcarii oilor la stane; se pastra nestins pana la Sfantul Ilie, uneori pana la coborarea turmei; ciobanii il sareau ritual si, uneori, treceau animalele prin fumul produs de foc; se pronuntau anumite formule magice si altele. (Profesor Ion Ghinoiu)