Zile mânioase ­ Lunea Încurcată, Marţea Trăsnetului, Miercurea Strâmbă, Joia Verde…

De ieri am intrat in ultima saptamana importanta a calendarului mobil, o saptamana insemnata a Calendarului Popular, in care fiecare zi aduce restrictii si temeri, patroni demoniaci si ceasuri rele. Ieri am scapat de “Lunea Incurcata', care, daca nu e respectata cum se cuvine, “incurca matele' animalelor din gospodarie, omorandu-le pe loc, incruciseaza cararile oamenilor cu cele ale duhurilor vazduhului, incurca treburile barbatilor si planurile femeilor…

Nici ziua de azi nu e mai blanda. I se spune “Martea Mortilor' si se povesteste ca este ziua in care sufletele celor plecati se aciueaza langa pragul usii. De aceea, inainte de a merge la camp, femeile matura cu mare grija casa si astern dupa usa o panza alba, pentru ca sufletul mortului sa aiba unde se odihni. Apare in Calendar si ca “Martea Trasnetului' si face pereche cu martea precedenta, a “Tunetului'.

Ziua de maine este patronata de o divinitate demoniaca, vinovata de toate ceasurile rele. Taranii ii zic Miercurea Stramba si o tin de mai multe ori pe an. Cu toate ca e o baba urata si rea, care stramba oamenii si lemnele din padure ca sa-si arate puterea, ei o alinta Frumoasa, pentru a o imbuna. Nimeni nu ii nesocoteste ziua, de frica sa nu il poceasca: femeile tinere nu lucreaza ca sa nu nasca prunci strambi iar babele, nici atat, de groaza sa nu li se strambe salele. Daca se intampla ca “Miercurea Stramba' sa pedepseasca pe cineva, acela se poate lecui, doar daca asculta sfatul descantatoarelor chestionate in anul 1907 de etnologul Theodor Sperantia: “Cui i se stramba gura, pentru ca sa-i vie la loc, trebuie sa procedeze astfel: sa cheme trei femei pe nume Maria. Acestea o iau si se duc cu femeia la un parau din apropiere. Totdeauna iau cu ele si un razboi, pe care il asaza pe parau. Pe cea cu gura stramba o pun pe scaunul dindarat al razboiului. Fiecare dintre cele trei Marii intra in razboi si zice de trei ori vorbele: I inainte, i indarat, gura cutarei femei sa vina la loc. Dupa fiecare zicere trage cu spata. Dupa ce fiecare a zis vorbele de mai sus de cate trei ori, farama razboiul si pleaca acasa, unde incetul cu incetul gura bolnavei vine la loc'.

Urmeaza “Joia Manioasa' sau “Joia Verde' si este una dintre cele mai infricosatoare zile de peste an: inverzeste fetele celor care nu o respecta, e rea de mana, de grindina, de ameteli, de lovituri si de cazaturi, e rea pentru aducerea pruncilor pe lume, e rea de venin… Taranii se tem de ea dar o si cinstesc, convinsi fiind ca, daca ii intra in gratii, le pazeste copiii de moarte si casa de strigoi. In aceasta zi, daca vrei sa inalbesti rufele pe iarba, sigur se vor inverzi, iar de spalat… nici nu-i bine a pomeni. Nu e bine nici sa lucrezi campul pentru ca, manioasa cum, a doua joi dupa Rusalii iti inverzeste cararile, de nu le mai afli niciodata. Iar daca se manie rau, abate si grindina asupra semanaturilor tale: “Se spune ca un om a avut oameni la prasit vie si seara, dupa ce a terminat cu prasitul, a venit un nor groaznic si a ploiat asa iute si cu furtuna repede asupra viei acelui om, si cu piatra, pana cand a rupt toate vitele si aproape ca s-au uscat si buciumii. (Th. D. Sperantia, 1907). Vineri, pare mai degraba o prelungire a zilei precedente: “Vinerea a doua dupa Rusalii se tine de tunete, grindina si vifore; se serbeaza cu nelucrare'. (Simeon Mangiuca, 1882). Vestea buna e ca, o data cu ea, se incheie ciclul zilelor nefaste ale acestei staptamani.