Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jurnalul Naţional a început un nou capitol al Mişcării de Rezistenţă: publicarea mesajelor venite din partea dumneavoastră, a cititorilor, dar şi a personalităţilor care au aderat la această mişcare. Prin urmare, aşteptăm opinii, soluţii şi comentarii pertinente la miscareaderezistenta@jurnalul.ro sau pe adresa redacţiei: Piaţa Presei Libere nr. 1, Sector 1, corp D, etaj VIII.
De ce nu o ascult pe mama? Pentru că mă îndeamnă să mă adaptez, pentru că mă împinge către compromisuri. Nu vreau să dau mâna cu cei care mi-au făcut părinţii să sufere 30 de ani în comunism şi care azi îi marginalizează, pentru că nu oferă o perspectivă capitalistă de burete care absoarbe fărâmiturile de pe jos.Îmi place să urăsc. Mă ţine în viaţă, îmi ţine ochii deschişi, îi urăsc pe toţi colegii mei de liceu care la 18 ani au primit un BMW, pe când mama, până la 55 de ani, nu şi-a permis să iasă din ţară, îmi urăsc profesorii care nu au verticalitatea de a-i pica la examene pe copiii şefilor de catedră, care oricum vor ajunge şefi de promoţie, pentru că asta e scris în certificatul lor de naştere. Îmi urăsc şi profesorii care vin la cursuri şi se plictisesc după cinci minute, tot ei preferă să ne povestească despre delegaţiile lor în State, unde îşi mănâncă breakfast-ul într-un dinner. Nici colegii nu merită un sentiment mai puţin intens. De ce? De ce să-ţi urăşti colegii de generaţie... cei care definesc mişcarea decadei mele? Pentru că sunt pasivi, îşi fac conturi pe Facebook şi se plâng dacă trebuie să citească patru cărţi pe semestru la o facultate de filologie, îi urăsc pentru că văd facultatea ca pe o modalitate de a nu lucra şi de a ieşi sâmbetele în club, pentru a-şi găsi potenţiala pereche imbecilă cu care o să fie fericiţi până la prima străfulgerare a adrenalinei întrevăzute într-un posibil one night stand. Pentru toate acestea şi multe altele nu o mai ascult pe mama, nu mă mai uit la tv, internetul mă plictiseşte şi nici filmele nu-mi mai oferă satisfacţii "etnobotanice". Tot ceea ce ne rămâne sunt Tolstoi, Eliade, Eminescu... un vis etern din care nu cred că am de ce să mă trezesc. (Agatha)
FERMA UMANĂ ROMÂNIA
Am tot respectul şi admiraţia pentru dl Mencinicopschi şi pentru curajul dânsului de a spune lucrurilor pe nume, cu privire la conspiraţia alimentară impusă României şi nu numai. Eu ajunsesem la aceleaşi concluzii ca dânsul citind cărţi precum "Fats that kill, fats that heal" de Udo Erasmus, "Nutrition and physical degeneration" de Weston Price. Când l-am auzit la tv şi am citit articolele sale prin ziare, am tresărit cu bucurie să văd în sfârşit un om care spune lucrurilor pe nume. Din păcate, ştiam încă de la început că situaţia dată nu va dura prea mult. Spunerea adevărului în democraţia noastră de cacao este un lucru netolerat de "elitele" societăţii, manageri ai şeptelului uman din ferma umană numită România. Astfel de oameni, evident, când devin deranjanţi, vor fi discreditaţi pe ORICE căi, chiar vor fi fabricate "dovezi" pentru a-i învinovăţi şi zdrobi la nivel personal, pentru a-i aduce la tăcere. Bine aţi venit la Ferma Umană din Brava Lume Nouă! Fericiţi cei săraci cu duhul, chiar şi atunci când sunt conduşi ca vitele spre tăiere. Mi-e scârbă de tot ce se întâmplă! (Muşeţel Ion)
TRĂIM RETROACTIV?
M-am hotărât să fac copii în ţara asta, consideraţi viitorul ţării. Şi voi primi banii de indemnizaţie din care trăim zilnic după patru-şase luni... Trăim şi ne hrănim retroactiv?! Ca unele legi care se emit şi produc efecte retroactive. Ciudat mi se pare faptul că angajatorul privat este penalizat şi somat cu tot felul de hârţogării penibile, care îi ajung urgent la sediu dacă a întârziat cu plata contribuţiilor chiar şi o zi. Sau că nu primeşti banii de indemnizaţie dacă nu ai cotizaţie completă pe ultimele 12 luni înainte de naştere, însă "statul" îşi permite să-ţi dea bani să-ţi creşti copilul după patru-şase luni de când îţi depui dosarul. Şi mai ciudat mi se pare faptul că "statul român" suntem tot noi, românii. (Delia Toadere)
CE AŞTEPTĂM?
De unde aşteptaţi, fraţilor, să vină minunea? De la preşedinte? De la Guvern? De la Parlament? Puteţi aştepta mult şi bine, că nu se întâmplă nimic. Dacă vrem cu adevărat să trăim demn, trebuie să punem cu toţii mâna şi să luptăm împotriva nedreptăţii. Cum? Simplu. Să luăm atitudine în faţa fărădelegilor pe care le vedem zilnic şi la care nu avem curajul să reacţionăm. De ce eu? Lasă-i pe alţii să ia măsuri, nu-i treaba mea! Păi, este! Este treaba mea, şi a ta, şi a tuturor, dar numai acum, când suntem la fundul sacului, realizăm că cei care au furat nu par afectaţi prea mult de criză şi acum dăm din colţ în colţ. Veneam cu un taxi, nu de mult, şi şoferul combătea foarte bine. Că a trebuit să dea şpagă acolo, că vecinul lucrează la Primărie şi s-a pricopsit cu un teren, că poliţistul ia şpagă, că profesorul dă examenul pe şpagă sau pe sex, că ăla e consilier şi ridică mâna doar pe bani şi câte cele. Iar eu l-am întrebat: dar de ce nu porneşti aparatul de taxat? Păi, eu am doi copii de crescut, păi, eu să nu mă descurc? A fost supărat că nu i-am dat mai mult pentru cursa clandestină. (Nicolae)
LUPT ÎMPOTRIVA DEMAGOGILOR
M-am înscris în Mişcarea de Rezistenţă, deoarece sunt şi eu, ca atâţia alţii în România, dezamăgit de atâtea nonvalori promovate în funcţii de conducere pe criterii clientelare politice care, în loc să selecteze şi să caute excelenţa, profesionalismul, caracterul nobil, demnitatea, se complac în mocirla superficialismului, aplaudacismului, pupănbăsescianismului pedelistoatotputernic. De aceea sunt hotărât să lupt împotriva acestor demagogi fără rezervă. Şi doresc să propun începerea unei acţiuni în vederea deconspirării rezultatului alegerilor la Preşedinţia României şi aflarea adevărului cum s-au furat şi verificarea tuturor voturilor prin care România a ajuns sub cod portocaliu! Haideţi să-i dovedim pe hoţi! (Pintea)
FUNCŢIONARII SUNT DE VINĂ
Nu statul e de vină pentru ce ni se întâmplă, ci funcţionarii concreţi ai acestuia, care fie că ne fac o Constituţie şvaiţer şi legi tembele, fie aplică incorect puţinele legi bune care există, fie în dispreţul oricărei legi îşi bat joc de oameni. În procesul de la Nürenberg au fost judecate persoane concrete pentru fapte concrete, şi nu instituţii sau statul nazist. Acolo însă, judecătorii au avut la dispoziţie o legislaţie teafără. Şi o legislaţie teafără nu e suficientă, ea trebuie respectată de toţi. (Sile)
ÎN SPATELE HOŢILOR, OAMENII LEGII
Dacă nu se va recunoaşte crudul adevăr că în spatele hoţilor stau oameni aşa-zişi ai legii: sectorişti, şefi de post, avocaţi, judecători, până la parlamentari, în funcţie de valoarea prăzii, nu avem nici o şansă să sperăm la mai bine în ţara lui Traian Udrea şi a micului Iliescu, marea speranţă a foştilor comunişti. (Marryan)
HOŢII NU AU CULOARE POLITICĂ
Trăim vremuri grele, noi, cei mulţi, şi nu ei, politicienii, cei care se tot învârt, furând averile statului. Ce ar trebui făcut? Să fie confiscate toate averile acestor învârtiţi de după aşa-zisa "Revoluţie". Dar cine să o facă? Cine să o facă atunci când hoţii nu mai au culoare politică, sunt peste tot? Ăia hoţi, ăştia hoţi, mama lor la toţi! (Constantin)
VINA E A POPORULUI
Vina nu o au cei care conduc ţara, vina o are poporul care nu ştie pe cine să aleagă. Ca dovadă că după atâţia ani de teroare făcută de comunişti după ce Ceauşescu a fost lichidat, poporul l-a ales pe Iliescu de câteva ori, cu toate că ştia cine este şi ce a făcut atâţia ani alături de Ceauşescu. Aşa că vina o are numai poporul, şi pentru asta trebuie să tacă sau să deschidă bine ochii atunci când votează. Şi să meargă la vot, nu să stea în faţa televizorului şi să asculte manele sau pe Dan Diaconescu, căci aşa vor mai bate pasul pe loc încă 100 de ani de acum înainte. (Sorescu)
Răspunderea pentru opiniile exprimate în această pagină aparţine exclusiv autorilor.
