„Hotărârile emise de Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali numărul 1 şi 2, din anul 2010, se află în neconcordanţă cu Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social. Astfel, Legea 466/2004 stipulează că titlul de asistent social poate fi deţinut de o persoană care a obţinut diploma de licenţă în cadrul unei instituţii de învăţământ superior cu specializare în domeniu, forma de lungă durată, de patru ani, acreditată legal.
Hotărârea CNASR nr. 2/2010 conţine norme care reglementează procedura unică de acces în profesia de asistent social şi de asimilare a persoanelor care au dreptul de a exercita profesia de asistent social. Prin prevederile acestei hotărâri considerăm că se creează un precedent periculos, care duce la prejudicierea imaginii asistenţilor sociali din România şi la scăderea calităţii serviciilor sociale oferite persoanelor marginalizate social. Cunoştinţele, valorile şi abilităţile unui asistent social dobândite pe durata a trei sau patru ani de studii universitare nu pot fi atinse de persoanele care au o altă specializare universitară.
Caracterul Hotărârii CNASR nr. 2/2010 este neetic faţă de asistenţii sociali, care au făcut eforturi pentru a urma trei sau patru ani de studii universitare pentru exercitarea profesiei, în raport cu celelalte persoane care vor obţine aceleaşi drepturi, fără a avea studii de specialitate cu o durată similară. În consecinţă, solicităm reexa-minarea Hotărârii nr. 2/2010 a CNASR, eliminarea prevederilor referitoare la «asimilarea» studiilor, întrucât încalcă Legea 466/2010. În al doilea rând, recomandăm includerea într-o hotărâre viitoare a CNASR prelungirea termenului de finalizare a studiilor universitare în asistenţă socială, pentru persoanele cu atribuţii în asistenţă socială.
Asociaţia Asistenţilor Sociali din Banat”