x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bechtel: zero kilometri în cinci ani

0
Autor: Elena Stan 05 Oct 2009 - 00:00
Bechtel: zero kilometri în cinci ani Raul Ştef/Intact Images


Compania americană Bechtel a încasat circa 800 de milioane de euro de la bugetul statului în cinci ani de derulare a contractului şi a reuşit performanţa de a nu deschide pentru circulaţie nici măcar un kilometru de şosea.

Cel mai mare şi ambiţos proiect de drumuri din Uniunea Europeană se realizează în inima "misteriosului ţinut al Transilvaniei". Proiectul, denumit Autostrada Transilvania, este realizat de firma americană Bechtel. Lucrarea este unică în Europa atât prin amploare, cât mai ales prin ritmul de melc în care avansează construcţia. Astfel, la şase ani de la demararea lucrărilor din 2004, constructorul nu a dat în folosinţă nici un kilometru de autostradă.

Potrivit unui protocol semnat în februarie anul acesta de firma americană Bechtel cu Ministerul Transporturilor, până la finele acestui an ar trebui să fie predaţi primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania şi viaductul de pe tronsonul Suplacu de Barcău - Borş. "Până în acest moment a fost aşternut asfalt pe aproximativ 30 de kilometri, restul de 12 fiind în diferite stadii de execuţie. Pe 17 din cei 30 km asfaltaţi s-a instalat şi stratul final de uzură. De asemenea, au fost instalaţi parapeţi pe zece kilometri şi se continuă lucrările de montare a gardurilor de protecţie.
Procentul general privind evoluţia lucrărilor este de 18,2%", potrivit reprezentantului Bechtel.

În timp ce autorităţile române îl acuză pe constructor de ritmul lent în care avansează lucările, reprezentanţii firmei americane aruncă pisica în curtea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, care nu le-ar fi pus la dispoziţie terenul necesar. Astfel, constructorul se plânge că autorităţile române nu realizează exproprierile la timp, nu mută reţelele de utilităţi şi nu efectuează plata la timp.


AMÂNĂRI
Termenul de finalizare a tronsonului Câmpia Turzii - Gilău, în lungime de 42 de kilometri, a fost amânat de câteva ori, însă constructorii sunt optimişti şi speră ca de data asta să respecte termenul de predare a lucrării. Turnarea fiecărui kilometru de asfalt de pe această autostradă a fost amplu mediatizată, indife­rent de persoana care s-a aflat la conducerea Ministerului Transporturilor. Şantierul autostrăzii a fost vizitat în repetate rânduri de preşedintele statului, Traian Băsescu, de ministrul Transporturilor, de premier, precum şi de alte nume sonore din lumea politică. La jumătatea lunii mai, premierul Emil Boc a dat asi­gurări că tronsonul Câmpia Turzii - Gilău va fi finalizat până la sfârşitul anului. El a afirmat că în acest an au fost alocate 119 mi­lioane de euro pentru Autostrada Transilvania şi că pentru finalizarea tronsonului respectiv există bani prevăzuţi în bugetul de stat.

Decontaminarea şi descoperirea unor situri arheologice pe traseul autostrăzii au mărit costurile de realizare cu sume considerabile. Astfel, la câţiva kilometri de Turda, două sute de oameni au lucrat cu măşti de gaze şi ochelari de protecţie pe faţă pentru a scoate 400.000 de tone de pământ, în efortul de a ecologiza zona de compusul numit hexaclorciclohexan (HCH), cunoscut ca lindan. Suprafaţa de 12.000 de metri pătraţi de teren ai CNADNR a fost decontaminată de Euroconstruct Tra­ding 98 pentru suma de 24 de milioane de euro. Şi asta nu e tot. Mai există o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi care nu aparţine CNADNR, dar care trebuie decontaminată.


CONTRACT PĂGUBOS
Deoarece autorităţile române nu au fost în stare să impună de la început nişte condiţii constructorului, care să fie favorabile statului român, costul realizării acestui proiect s-a triplat. Majorarea costurilor a fost posibilă, deoarece contractul permite companiei Bechtel să încaseze indexări în funcţie de fluctuaţia cursului valutar şi de rata inflaţiei. De la valoarea iniţială a constractului de 2,2 miliarde de euro, specialiştii estimau anul trecut că realizarea lucrărilor va depăşi 7 miliarde de euro pentru cei 415 kilometri. Suma alocată de autoritatea română până anul trecut pentru lucrările realizate de americani era de 760 de mi­lioane de euro, iar pentru anul acesta, suma se ridică la 119 mi­lioane de euro.
MODIFICĂRI
Proiectul iniţial al Autostrăzi Transilvania a sufe­rit mii de modificări din momentul semnării contractului şi până în prezent. "Din mai 2007, moment la care Comitetul Tehnico-Economic al CNADNR a aprobat proiectul tronsonului 2B, ame­ricanii au mai adus cel puţin două sute de modifi­cări acestui proiect fără a avea acordul CNADNR", potrivit reprezentantului Egis-Scetauroute, consultantul angajat de CNADNR. Compania de drumuri nu a fost de acord cu toate modificările aduse de constructor proiectului, mai ales că în unele zone erau realizate exproprierile necesare pentru care statul român a alocat sume considerabile. Astfel, anul trecut, Compania de Drumuri a achiziţionat 46 de hectare de teren pentru care a plătit peste 9,16 milioane de lei, teren pe care constructorul nu a binevoit să-l mai includă pe traseul autostrăzii.


POVESTE FĂRĂ SFĂRŞIT
Contractul cu Bechtel a fost semnat în anul 2003, în timpul gu­vernării PSD, pentru un preţ de 2,2 miliarde de euro. Terme­nul de finalizare a lucrării, stabilit de guvernarea Năstase, era 2012. Lucrările propriu-zise la Autostrada Transilvania au de­ma­rat în 2004, însă în 2005 au fost întrerupte, deoarece ministrulTransporturilor din perioada respectivă, Gheorghe Dobre, a încercat o renegociere a preţului.

Nemulţumiţi de discuţiile cu privire la renegociere, americanii au întrerupt lucrările şi au amânat cu un an termenul de finalizare a proiectului. Astfel, teremenul de finalizare a fost stabilit de americani pentru anul 2013. Specialiştii în domeniu sunt de părere că, dacă Guvernul ar rezilia contractul, România ar face o economie de 3 miliarde de euro, chiar dacă ar plăti companiei americane penalităţi de reziliere de un miliard de euro.

Ca urmare, în loc să plătească 18 milioane de euro pentru un kilometru, ca acum, Guvernul ar putea încheia un nou contract la 9,5 milioane euro/km construit, aproape la jumătate din preţul plătit în prezent. Autostrada Transilvania este împărţită în opt tronsoane şi are o lungime de 415 kilometri, din care peste 55 de kilometri de poduri şi viaducte, 94 de pasarele, 58 de pasaje peste autostradă şi 16 noduri rutiere. Termenul de predare a lucrării este 2013.


AUTOSTRADA NE COSTĂ DE TREI ORI MAI MULT
În cei cinci ani care s-au scurs de la demararea lucrărilor la Autostrada Transilvania şi până anul acesta a fost virată constructorului american suma de 3,2 miliarde de lei (circa 800 de mi­lioane de euro). Astfel, în 2004 a fost alocată suma de 298,2 milioane de lei, în 2005 şi 2006, suma a ajuns la 595,3 milioane de lei, în 2007, Bechtel a primit 706,5 milioane de lei, iar în 2008 a încasat de la statul român suma de 1,1 miliarde de lei. Anul acesta, suma alocată de CNADNR pentru Autostrada Transilvania este de circa 500 de mi­lioane de lei.

Din suma totală plătită companiei, 2,4 miliarde de lei au fost alocate de la bugetul de stat şi 767 de mi­lioane de lei au fost acoperite din credite externe, potrivit unui centralizator al cheltuielilor efectuate de CNADNR pentru lucrările la Autostrada Braşov - Cluj - Borş. Nicholas Taubman, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, a explicat anul trecut că majorarea costurilor de realizare a Autostrăzii Transilvania se datorează inflaţiei şi scumpirii materialelor necesare construcţiei. "Costurile la care se face referire aşa de des sunt cele negociate în contract. Nu e un contract nou, e contractul care a fost negociat de acest Guvern. În şase sau şapte ani, inflaţia a dus la creşterea costurilor şi nici un constructor nu poate da garanţii în acest sens, deoarece preţurile pentru ciment sau oţel au crescut substanţial. În contract era menţionat clar că, o dată cu inflaţia, şi costurile la construc­ţie vor creşte", declara Nicholas Taubman.


TERMEN ZERO: ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
Premierul Emil Boc şi Radu Berceanu, ministrul Transporturilor, au inspectat la sfârşitul săptămânii stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania. "Am constatat că aproape 80% din lucrări sunt finalizate şi, aşa cum am promis, la 1 decembrie, de Ziua Naţională a României, vor fi date în folosinţă două obictive: Pasajul Băneasa şi cei 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania", a declarat primul-ministru, Emil Boc, după ce a survolat Autostrada Transilvania cu elicopterul, alături de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.

"Cu plăţile suntem la zi şi nu sunt pro­bleme. De la începutul anului 2009 şi până acum am rezolvat peste 60% dintre exproprierile necesare construirii autostrăzii", a punctat şi ministrul de resort, Radu Berceanu. Premierul a recunoscut că lucrările la autostradă au întâm­pinat dificultăţi şi că au fost probleme la Km 19, unde terenul a alunecat sub pilonii de beton construiţi, dar "între timp, lucrurile au fost rezolvate şi nu mai există probleme, din ceea ce ni s-a adus la cunoştinţă", a conchis Emil Boc. (Lacrima Andreica)
Citeşte mai multe despre:   bechtel,   autostrada transilvania,   mişcarea de rezistenţă

Serviciul de email marketing furnizat de