x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Moldova, sub şantaj rusesc"

0
Autor: Ilarion Tiu Sidonia Silian 19 Iul 2007 - 00:00
Marin Raica/


Moldova nu are o independenţă reală, ci una formală, susţine scriitorul basarabean Vitalie Ciobanu, redactor-şef al revistei Contrafort. In opinia sa, o soluţie pentru integrarea Republicii Moldova in UE este importarea modelului cipriot, adică o debarasare de Transnistria, fără să-i recunoască insă independenţa.



Moldova nu are o independenţă reală, ci una formală, susţine scriitorul basarabean Vitalie Ciobanu, redactor-şef al revistei Contrafort. In opinia sa, o soluţie pentru integrarea Republicii Moldova in UE este importarea modelului cipriot, adică o debarasare de Transnistria, fără să-i recunoască insă independenţa.


â–ş Jurnalul Naţional: Astăzi, grupările politice şi culturale democratice de la Chişinău acuză partidul comuniştilor de toate necazurile prin care trece Republica Moldova. Cum a ajuns PCRM la putere?

Vitalie Ciobanu: Fostul partid comunist sovietic din Moldova a fost desfiinţat in 1991, imediat după puciul anti-Gorbaciov. Apoi, in 1995, cănd Petru Lucinschi a devenit preşedinte al Parlamentului, la o propunere a lui a fost readus in legalitate partidul comunist. Era format din foşti "aparatcici" sovietici, preşedinţi de colhoz, agenţi KGB. De atunci, ponderea lor in Parlament a tot crescut. Forţa lor electorală se bazează in primul rănd pe minoritatea rusofonă.


â–ş Totuşi, etnicii ruşi sunt o minoritate in Republica Moldova. Cum au reuşit comuniştii să căştige simpatia electoratului romănesc?
In 1998 am inregistrat o devalorizare dramatică a leului moldovenesc, care era prea legat de rubla rusească. In 1999 a urmat tot un an foarte greu, cu reţineri in plata salariilor şi pensiilor (de căte cinci-şapte luni), cu frecvente deconectări de energie electrică in zonele rurale, şi chiar şi in Chişinău. Lumea era foarte nemulţumită. Ascensiunea comuniştilor s-a datorat şi unei conjuncturi politice favorabile. Petru Lucinschi işi dorise la un moment dat un regim prezidenţial, işi dorise mai multe imputerniciri. Şi atunci toate partidele, inclusiv comuniştii care se aflau in opoziţie, s-au unit impotriva lui Lucinschi. Au format un fel de "monstruoasă coaliţie". La 5 iulie 2000 a fost votată republica parlamentară. Apoi, ca urmare a imposibilităţii alegerii şefului statului deja după noua formulă, legislativul a fost dizolvat, iar alegerile parlamentare anticipate din februarie 2001 au fost căştigate de partidul lui Voronin.


Salam la preţ mic



â–ş Care au fost principalele promisiuni ale comuniştilor in campania electorală?
Oamenii au crezut că salamul va costa din nou ca pe vremea sovieticilor, au crezut că vor scădea preţurile la serviciile comunale (gaz, apă, electricitate), că se vor plăti salariile şi pensiile la timp, şi au căzut in plasa populismului PCRM-ist. Ca proiect politic, comuniştii propuneau intrarea Moldovei in aşa-zisa comunitate Rusia-Belarus, care pe atunci părea ceva "măreţ". Din fericire, nu s-au ţinut de cuvănt. E drept că restanţele la salarii şi pensii au fost lichidate, intreruperile de energie electrică au incetat etc. Economiştii basarabeni spun că imbunătăţirea climatului economic se datorează reformelor antamate de fostele guvernări, comuniştii doar au profitat de trecerea momentului cel greu...


â–ş De căţiva ani incoace, preşedintele Voronin se declară ataşat valorilor europene, susţinănd că Republica Moldova este pregătită să se alăture Uniunii Europene. Căt de realistă este această posibilitate?
Comuniştilor le-ar plăcea un fel de integrare care să nu le clintească poziţia lor dominantă, o integrare in sensul să le vină bani din Occident. Insă adevărata "europenizare" a Basarabiei ii va arunca in tomberoanele istoriei. In 2005, cu o lună inaintea alegerilor parlamentare, s-a semnat un aşa-zis Plan de Acţiune Moldova-UE, cu scop electoral, desigur. In ultimii ani s-au adus in plan legislativ căteva ameliorări, dar noile legi, cum este Codul Audiovizualului, nu funcţionează. Acolo sunt nişte norme europene, dar nu se aplică.


â–ş Ce cred cetăţenii Republicii Moldova despre identitatea lor? Există o aprinsă dispută moldovenism-romănism. Este pregătită societatea dumneavoastră să imbrăţişeze o nouă identitate, cea europeană?
A fi romăn in Basarabia nu este o distincţie etnică in raport cu cei care-şi spun moldoveni. Este o distincţie politică şi o calificare culturală. Cei care-şi spun romăni sunt mai degrabă intelectuali, tineri mai pregătiţi, mai cultivaţi şi care optează politic pentru reunificarea cu Romănia. Cei care-şi spun moldoveni sunt o masă de cetăţeni, care nu ar fi neapărat impotriva Romăniei. A mai rămas insă un fel de conservatorism de tip regional, care ii marchează. Noutatea sau "schizofrenia" momentului constă in faptul că această restanţă in ce priveşte conştiinţa naţională a basarabenilor trebuie armonizată cu identitatea europeană, postnaţională.


Romănia, pe model german



â–ş Credeţi că este posibilă o reunificare a Basarabiei cu Romănia? Ce cred oamenii de aici despre această posibilitate?
Moldova nu este un stat liber, pentru că se află sub şantaj rusesc. Nu avem o independenţă reală, există o independenţă formală doar. A fi independent in Moldova inseamnă să ai libertatea să optezi pentru un proiect comun cu Romănia. Acest proiect comun trebuie regăndit, formulat in datele anului 2007, nu copiat după istoricul 1918. Iată o adevărată provocare pentru oamenii noştri politici, de o parte şi de alta a Prutului, o temă de dezbatere incomparabil mai demnă decăt meschinele reglări de conturi la care asistăm astăzi. Romănia are nevoie să se descentralizeze, să-şi dezvolte regiunile. Pe model german, să zicem. Asta ar fi foarte interesant: o Romănie ca structură federală ar putea să convină mult mai mult moldovenilor. Pentru că la noi mai există o anumită teamă: să nu vină regăţenii şi să ne ia posturile. Să fim noi stăpăni aici! Dar in acelaşi timp nu poţi fi stăpăn in Moldova dacă nu mergi impreună cu Romănia, altfel te inghit ruşii!...



Modelul cipriot



O soluţie pe care Vitalie Ciobanu o propune Moldovei, ca să aibă şanse reale de a se integra in UE, este importarea "modelului cipriot", adică indepărtarea de Transnistria, dar fără a-i recunoaşte independenţa, pentru a nu legitima regimul criminal de acolo. "Situaţiile nu sunt ca pe insulă, insă Bruxellesul ar trebui să ofere un orizont de integrare europeană, fără să se mai cramponeze de Transnistria." Intrebat dacă ţara sa s-ar putea lipsi din punct de vedere economic de spaţiul in care este concentrată cea mai mare parte a industriei, Ciobanu crede că "practic, Moldova este decuplată de Transnistria. Actuala putere şi-ar dori să integreze Transnistria, pentru că i-ar aduce potenţial economic. Plus că i-ar livra voturile rusofonilor de acolo". Astfel, scriitorul este de părere că, in chestiunea Transnistriei, moldovenii ar trebui să spună aşa: "Domnilor occidentali, aici este un conflict care ne depăşeşte. Aici este vorba de Rusia, nu de mica Serbie, pe care o puteţi rezolva uşor. E marea Rusie, care deţine arme nucleare şi care dictează politica la nivel global. Nu ne transformaţi pe noi in eternul ostatic al relaţiilor dintre voi, daţi-ne şansa noastră, mică, dar reală".
Citeşte mai multe despre:   moldova,   caravana jurnalul 2007

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de