Al doilea membru al juriului virtual care se pronunta asupra "Cazului 1393" este doamna avocat Alice Draghici. Ea sesizeaza repetatele incalcari ale Codului de Procedura Penala si deficientele apararii.
Din acest moment, analiza Cazului 1393 ramane la mana specialistilor. Noi am prezentat in prima zi faptele asa cum rezultau din cercetarea penala si din judecata. Am semnalat neconcordantele, slabiciunile si lipsurile acestui proces, asa cum ne-au fost dictate de bunul-simt si de experienta gazetareasca. In a doua zi v-am relatat probele si indiciile descoperite de noi in ancheta jurnalistica desfasurata pe parcursul a trei luni. Ati cunoscut astfel noi depozitii si probe, care nu au fost administrate pe parcursul judecatii, pentru simplul motiv ca anchetatorii nu s-au obosit sa le caute. Nu erau greu de gasit, de buna seama, atata vreme cat noi, fara experienta si animati doar de pasiune pentru adevar, am facut-o, lipsiti de mijloacele oferite de puterea administrativa si cea judecatoreasca. Facem o pauza in a va prezenta roadele muncii de gazetari, pentru a va lasa sa cititi interpretarile, analizele si chiar verdictele pe care le-au dat, in acest caz, maestri ai Dreptului Penal. Sunt noua la numar cei carora le-am cerut sa studieze dosarul "Cazului 1393". Raspunsurile lor arata ca, fara a fi platiti, cei noua, foarte bine cotati practicieni, au acordat zile intregi din timpul lor, multa energie si pasiune pentru a da un verdict cat mai corect. Au facut-o din respect pentru ideea si munca noastra, din respect pentru prestigiul Jurnalului National si pentru calitatea cititorilor nostri, din dragoste pentru adevar. Unii vor spune despre ei: "Au vrut sa-si faca reclama". In timp, veti cunoaste identitatea tuturor celor noua membri ai juriului si va fi clar pentru oricine ca sunt personalitati care nu mai au de mult nevoie de reclama. Veti vedea ca opiniile lor sunt diverse, ca prezinta chiar contradictii. Asta este stiinta Dreptului: o stiinta in care adevarul iese la lumina prin confruntarea argumentelor contrare. Astazi cititi verdictul doamnei avocat Alice Draghici. Maine, veti citi analiza maestrului Ioan Mustata.Citește pe Antena3.ro
AVOCATA ALICE DRAGHICI
| ||
Dosarul "Portbagajul" (2000 - 2002); Dosarul "Bancorex" (2001 - 2005); Dosarul Bancii Albina (2002 - 2006); Dosarul CICO - Beraru (2005); Dosarul "Mita in Justitie" (2001 - 2003); Dosarul "Cocaina" (2004 - 2005); Dosarul "Sabina Product" - inculpat Sergiu Bahaian (2000 - 2002); Dosarul "Biletului Loto de 1.000.000 dolari" - inculpat Ogica Stancu (2002 - 2006); Dosarul "Stenogramelor" (2005); Dosarul "Rambursarilor ilegale de TVA - Judetul Dolj" - inculpat Genica Boerica (2005 - 2006). |
Declaratii luate fara martori
Aceasta grava incalcare a normelor de procedura ii creeaza, de regula, organului de urmarire penala reprezentarea ca poate consemna si aspecte nedeclarate sau care au fost prezentate intr-o alta maniera decat a facut-o cel audiat. Nu exista nici o mentiune pe aceste declaratii, in sensul ca ar fi fost macar citite cu glas tare persoanei ascultate si ca aceasta persoana ar fi achiesat la continutul declaratiei. Remarc, de asemenea, faptul ca depozitiile celor trei martori au un continut extrem de apropiat, dovada faptul ca nu a existat o preocupare reala pentru identificarea unor aspecte noi si esentiale, apte sa duca la lamurirea situatiei de fapt. Intr-o singura imprejurare a fost solicitata prezenta unui tert in pozitia de martor asistent la audiere, este vorba de Casleanu Dumitru, care insa in fata instantei de fond a aratat ca revine asupra declaratiilor date, ca nu a asistat la audierea martorului Hagiu Nelu, pe care doar l-a vazut in fata postului de politie, si i s-a cerut de catre seful de post sa contrasemneze o declaratie al carei continut nu il cunoaste. Intr-o situatie similara s-au aflat si inculpatii din prezenta cauza, respectiv SPANU CATALIN, ENACHE VICU si CHICIOROAGA VASILE, toti trei nescolarizati, care au fost la randul lor ascultati de procuror in lipsa unui tert, care sa ateste concordanta dintre declaratia orala si aceea consemnata in scris. Imprejurarea ca au existat necorelari majore transpare si din continutul declaratiilor date de toate aceste persoane in instanta, majoritatea dintre ele revenind asupra declaratiilor si invocand faptul ca, neavand stiinta de carte, nu au avut posibilitatea de cenzura asupra declaratiilor consemnate de procuror.
Alibiul nu a fost infirmat
Participatia penala a cel putin doi dintre inculpati, respectiv Chicioroaga Vasile si Enache Vicu, sta sub un serios semn de intrebare, ambii inculpati negand constant orice forma de implicare in savarsirea infractiunilor pentru care au fost trimisi in judecata. Astfel, inculpatul Chicioroaga Vasile a sustinut in mod constant ca, la data retinuta in rechizitoriu ca fiind aceea la care a fost savarsita infractiunea, nu se afla la domiciliu, ci s-a prezentat la o unitate medicala din orasul Galati, respectiv la Spitalul Elisabeta Doamna, ca prezenta sa a fost consemnata in registrul de consultatii, i s-a propus internarea, dar, intrucat nu detinea adeverinta de salariat, i s-a pus in vedere sa revina in ziua urmatoare. Acest inculpat a aratat ca nu a revenit in comuna de domiciliu, ci a ramas timp de mai multe zile in municipiul Galati, la cumnatul sau, si a revenit in comuna in jurul datelor de 14-15 decembrie 2000. Aceste sustineri ale inculpatului s-au dovedit a fi cel putin in parte reale, in conditiile in care la dosarul instantei de fond a fost depusa adresa din 11.12.2001 a Spitalului Elisabeta Doamna din Galati, din care rezulta prezenta inculpatului in spital la 11.12.2000, cu precizarea ca a fost refuzat la internare, intrucat se afla in stare de ebrietate. Acest document nu prezinta insa informatii amanuntite privitoare la ora la care s-a prezentat inculpatul, la cadrele medicale care l-au consultat si nici alte amanunte verificabile de catre instanta si care ar fi putut duce la elucidarea situatiei de fapt.
Depozitii neluate in seama
Se poate constata ca nici judecatorul fondului nu a manifestat un interes deosebit pentru lamurirea acestor aspecte, in conditiile in care inculpatul insusi a solicitat in mod repetat audierea doctoritei care l-a consultat, identificarea acesteia fiind perfect posibila pe baza datelor ce ar fi putut sa le furnizeze administratia Spitalului Elisabeta Doamna din Galati. Remarc in acest sens ca in toate caile de atac exercitate, respectiv apel, recurs si revizuire, Chicioroaga Vasile a insistat asupra necesitatii completarii probatoriului, solicitand audierea acestei martore, aspect cu privire la care a fost in mod constant refuzat. In sustinerea apararilor formulate de acelasi inculpat pot fi avute in vedere declaratiile martorilor Balan Gheorghe si Ciocarzan Marian, ambii atestand faptul ca inculpatul s-a prezentat la spitalul din Galati in ziua de 11 decembrie 2000 si a ramas pana in jurul datei de 15 decembrie departe de localitatea de domiciliu. Aceste declaratii au fost insa ignorate de instanta de fond, care a preluat exclusiv probele in dovedirea vinovatiei, limitandu-se sa inlature din probatiune declaratii care erau favorabile inculpatului si cu privire la care a facut comentarii total insuficiente. Privitor la participatia penala a inculpatului Enache Vicu, aceasta se afla si ea sub un serios semn de intrebare, vinovatia sa rezultand exclusiv din declaratiile coinculpatului Spanu Catalin, pe care acesta il avea angajat drept paznic la stana. Spanu Catalin si-a recunoscut participatia si vinovatia, aratand in faza de urmarire penala ca a fost insotit de patronul sau la savarsirea infractiunii si ca impreuna cu acesta au agresat victima si au incercat sa o deposedeze de bani.
Revenirea inculpatului a fost ignorata
DESPRE INCULPATUL CHICIOROAGA. Avocatul observa ca alibiul sau nu a fost infirmat, ci a fost neglijat |
Magistratul nu si-a pus intrebari
Admitand ca Spanu Catalin i-ar fi spus despre faptul ca in apropiere se afla o persoana care sustine ca ar avea asupra sa o suma de bani, prima intrebare pe care si-o pune magistratul, procuror sau judecator, este daca un individ cu profilul moral al lui Enache Vicu ar putea fi capabil sa ucida pentru suma de 1.000.000 lei, in conditiile in care, dupa cum rezulta din dosar, situatie necontestata, avea o situatie materiala stabila si resurse financiare indestulatoare pentru sine si cei apropiati. La data savarsirii faptei, Enache Vicu avea 33 de ani, deci era un adult cu suficient de multa experienta, incat sa nu se lase antrenat de angajatul sau in varsta de 19 ani la savarsirea unei fapte de o gravitate extrema si din care sa obtina un eventual folos material total nesemnificativ. Infractiunile contra vietii savarsite in asemenea imprejurari presupun o rezolutie determinata si hotararea ucigasului de a suprima viata victimei in scopul obtinerii unui folos material suficient de mare, incat sa isi poata asuma riscul comiterii respectivei fapte. Locul unde a fost surprinsa victima se afla la o distanta mica de locuinta inculpatului Enache Vicu, deci nu existau nici un fel de presupuneri ca, daca ar fi savarsit fapta, acesta nu ar fi putut sa fie depistat intr-un termen foarte scurt. Singurul element care ar fi putut sa contureze ideea unei posibile vinovatii a acestui inculpat ar fi acela ca, la prima solicitare a organelor de urmarire penala, Enache Vicu a refuzat sa se prezinte la postul de politie, punandu-i totodata in vedere lui Spanu Catalin sa nu mearga fara el si sa nu declare nimic, indiferent despre ce ar fi intrebat. Supun atentiei caracterul contradictoriu al declaratiei martorului minor Hagiu Nelu, in varsta de 14 ani la data savarsirii infractiunii, care in cuprinsul unei singure declaratii date in fata instantei prezinta cel putin trei scenarii ale modului in care s-ar fi savarsit fapta. In debutul declaratiei, martorul afirma ca impreuna cu Spanu Catalin au vazut victima, nu au discutat nimic cu aceasta si au lasat-o sa plece, revenind apoi la locuinta lui Enache Vicu, care le-a recomandat sa se culce, dupa care amandoi au mers, la randul lor, la odihna. Inculpatul afirma: "Cand ne-am trezit era dimineata. Spanu Catalin mi-a spus: ala cu care ne-am intalnit noi aseara a murit. Acestea mi le-a spus cand a vazut organele de politie care faceau cercetari". Aceasta parte din declaratia martorului induce ideea ca nu a participat la comiterea faptei si nu cunoaste amanunte in legatura cu ea, din moment ce afirma ca el si Spanu Catalin au mers la culcare, iar cand s-au trezit era dimineata. Exact in fraza urmatoare, deci probabil la interval de cateva minute, martorul prezinta cu totul alt scenariu, afirmand ca impreuna cu Spanu Catalin si Enache Vicu au plecat dupa victima, ca, ajungand in apropierea ei, l-au vazut si pe Chicioroaga Vasile, care o lovea cu o bata, ca Spanu Catalin a lovit victima cu pumnul in gura, iar Enache Vicu i-a aplicat o lovitura cu o ghioaga. Tot acest martor afirma ca Enache Vicu a fost cel care a aruncat victima in sant, ajutat fiind de Chicioroaga Vasile, ca victima era dezbracata si buzunarita atunci cand au ajuns ei la locul faptei. O asemenea schimbare de atitudine in depozitia unei persoane este cel putin derutanta si il pune pe judecator in imposibilitate de a decela adevarul. Aceasta simpla imprejurare nu este insa suficienta pentru a genera concluzia de vinovatie a inculpatului Enache Vicu, contraargumentele fiind mult mai puternice, iar lipsa motivatiei subiective fiind evidenta.
Judecatorul a mers pe mana procurorului
Ca in foarte multe alte dosare penale, concluzia de vinovatie la care a ajuns procurorul a fost preluata de judecator, cea mai buna dovada in acest sens fiind aceea ca in sentinta de condamnare este preluat aproape integral si cu doar putine modificari actul de inculpare, elementele de dubiu fiind catalogate ca nesemnificative si indepartate cu foarte multa usurinta. Cu prilejul solutionarii cailor de atac exercitate de inculpati, probatoriile au fost respinse, instantele au reluat invinuirile din sentinta Tribunalului Galati si toate solicitarile in completarea probatiunii au fost respinse, fiind considerate nesemnificative. As dori sa fac o remarca si in legatura cu incadrarea juridica data faptei prin rechizitoriu, raportat la concluziile Raportului de expertiza medico-legala efectuat in cauza. Din analiza leziunilor pe care le-a prezentat victima rezulta ca acestea nu erau apte sa produca decesul, fiind vorba de o fractura costala, o echimoza la nivelul limbii si cateva echimoze la nivelul buzelor si urechii. Moartea victimei Lechea Ion a fost cauzata in principal de hipotermie, pe fondul unui organism tarat, al unei persoane care suferea de emfizem pulmonar, hipertrofie cardiaca globala, miocardoscleroza, nefrita cronica si care se afla in stare de ebrietate. Chiar daca expertiza concluzioneaza in sensul ca a existat o legatura de cauzalitate intre traumatisme si deces, nu s-a insistat suficient pe lamurirea unor aspecte esentiale din care sa rezulte daca, prin ele insele, loviturile aplicate victimei erau apte sa ii produca moartea, in conditiile in care cauza principala a decesului este patologica, iar nu traumatica. Este real ca nici apararea nu s-a preocupat in mod special pentru elucidarea acestui aspect si nu s-au solicitat nici un fel de precizari de natura medico-legala, desi putea intra in discutie o schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de omor calificat in infractiunea de loviri cauzatoare de moarte. Ca in numeroase dosare penale, dezinteresul instantelor se coroboreaza cu o atitudine apropiata din partea aparatorilor, care preiau o situatie de fapt, fara sa o analizeze suficient si fara sa aiba in vedere numeroasele variante de aparare pe care le ofera orice dosar. Evident, o critica exprimata in afara dosarului poate parea subiectiva si uneori tendentioasa, intrucat este mai usor sa critici decat sa creezi. Dosarul este departe de a fi un unicat in peisajul Justitiei autohtone si, probabil, in orice dosar raman lucruri nespuse sau insuficient lamurite. Concluzia de vinovatie sau nevinovatie judecatorul o desprinde analizand de cele mai multe ori probatorii contradictorii, iar accesul la adevar se face pe un drum sinuos si dificil de parcurs. Singurii care cunosc realitatea sunt inculpatii insisi, iar determinarile lor subiective pentru a adopta o pozitie procesuala sau alta sunt destul de greu de detectat. Fara pretentia de a fi realizat o analiza completa a cauzei, sper ca observatiile mele sa foloseasca dezbaterii jurnalistice pe care v-ati propus-o.