Acolo unde saracii satului sunt altii

Exista un loc in lumea asta unde romanii sunt cei mai bogati dintre sateni. In Serbia, la sud de Dunare, pe Valea Timocului, saracii satului sunt altii. Romanii au ditamai vilele, au tractoare in ograda si masini scumpe in garaj. Cititi si: ● "Limba lui care o lasa blastamat sa fie-n casa" ● Pojejena - Teatru sarbesc la sat ● Libero la poarta Dunarii ● Jurnal de Croaziera - Invertorul ● Blog Croaziera

Exista un loc in lumea asta unde romanii sunt cei mai bogati oameni. In Timoc, una dintre zonele cele mai prospere ale Serbiei, saracii satului sunt altii.

Curtea s-a umplut de fum. Miroase ca toamna intr-un sat moldovenesc: tuica la cazan si porumb copt pe jar. Porumbul ne frige palmele. Vorba si rasul sunt cele din vremea bunicilor.

Dar nu e Moldova, e Kladovo - un orasel din Serbia, aflat la cativa kilometri de Portile de Fier 1. Iar noi suntem in curtea familiei Staicovici. Au o ditamai vila, masini scumpe in garaj, dar la tuica facuta la cazan n-au renuntat. Si nici la vorba romaneasca. Doar cele doua nepoate mai scapa cate una pe sarbeste. Maia e la scoala, Maura e la gradinita. Acolo se vorbeste numai limba oficiala. Cei din familie le-au invatat si sarbeste, ca sa nu aiba probleme la invatatura. "Si la iepure cum se spune pe sarbeste?", o testam pe Maura, fetita de 4 ani. "Iepuras!", vine raspunsul in cea mai pura romana.

DISCRIMINATI. Mare of pe romanii din Timoc ca n-au preoti "de-ai lor". Pana la razboi, oamenii s-au mai inteles cu preotii sarbi din zona, care slujeau in limba oficiala. Insa de cativa ani au fost adusi altii, refugiati din Croatia si din Bosnia. "Refugiatii" nu accepta anumite obiceiuri ale romanilor, in special pe cele de inmormantare, pe care le considera "pagane". "Cand vad masa incarcata, la pomana, fac scandal ca «ce atata bogatie?!»", spune o romanca din satul Korbovo.

Multi batrani nu inteleg limba sarba, asa ca bisericile sunt aproape goale. Unii oameni au renuntat si la botezarea copiilor, din cauza preotilor "refugiati". Singura biserica romaneasca din Timoc in care slujba se tine in romana este la Malainita. Preotul roman de acolo are insa pro-bleme cu autoritatile din cauza acestei "indrazneli".

TRADITIE. Romani din Serbia fac tuica dupa reteta din "tara muma"

AUTORITATILE. Partea buna ar fi ca, pentru prima oara, etnicii romani au ajuns in functii importante, in raionul Kladovo. Primarul orasului Kladovo este de etnie romana, chiar daca nedeclarata. Sotia lui este romanca din "tara muma". Romani sunt si seful politiei, si seful de la vama.

Singurul primar roman din raion ales dintr-un partid romanesc este Mihailo Vasilievici, edil in satul Kladusnita. Aceste functii erau de neatins pentru romani in urma cu cativa ani, caci toate posturile importante erau ocupate de sarbi.

MANDRIE. Cum intri in Serbia, pe la Portile de Fier, mai ca te apuca invidia la vederea satelor cu case inalte, frumoase, ulite asfaltate, oameni bogati si veseli. Te intristezi cand te gandesti la satele de pe malul nostru, cu tarani amarati si case din chirpici. Invidia cedeaza locul mandriei cand afli ca satele pe care le vezi sunt ale romanilor de acolo. Oameni gospodari si muncitori ("vrednici", cum ar spune ei), romanii au plecat inca de pe vremea lui Tito la munca in strainatate. Au venit cu multi bani. Toate locuintele, unele atat de mari, incat ar incapea acolo o prefectura, sunt construite din caramida, cu bun gust. Cand intrebam de case din chirpici, ne raspund de parca ne-am fi interesat de obiecte de muzeu: "Sunt rare, rare, rare", spune un roman din Korbovo. Cei pe care i-am intrebat spun ca zona Timocului e printre cele mai bogate din Serbia. O recunosc si sarbii: "Zona se intrece cu cea din vest. Romanii de aici au multi bani, dar nu-i investesc", zice Tomic, un tanar sarb din satul Sip. Intr-un barulet din Kladovo, un lider al romanilor din Serbia viseaza: "Pana la urma o sa izbandesc eu un stat al romanilor aici. Independenta". Spune si se amuza de nastrusnica idee.

FOLCLORUL, FURAT DE SARBI

Pe Valea Timocului se canta cu foc in limba romana. Multe din melodii sunt specifice zonei ca "Joc din Timoc", "Hora din Timoc". Altele sunt aduse de dincolo de fluviu. "In gradina lui Ion, toate pasarile dorm..." Daca ii asculti pe batrani cantand, ramai surprins de cat de aproape sunt romanii de aici de cei din tara. Pana si eroii sunt imprumutati de la noi. De pilda, Stefan cel Mare a venit din Moldova, a trecut Carpatii, a trecut Dunarea si si-a gasit locul in baladele timocenilor. Fiul vicepresedintelui Consiliului National al Minoritatii Romane din Serbia a gasit o astfel de versificatie la o batrana dintr-un sat de langa Kladovo. Versurile sunt greu descifrabile pentru urechea noastra, din cauza numeroaselor arhaisme. "Merje-n vale/ Stefan cel Mare/ Cu multa grija-n schinare." Unii dintre romanii care au studiat cultura romanilor din Serbia considera ca multe melodii din folclorul nostru sunt insusite abuziv de cei de la Belgrad. "Este cu totul de neinteles cum televiziunile sau statiile radio de la Belgrad (...) sa prezinte folclorul romanesc de asa natura, incat omul neavizat sa ramana cu impresia ca vede sau aude ceva din valorile culturale slave (...), desi ele sunt romanesti sau aromanesti", scrie Cristea Sandu Timoc in cartea sa, "Tragediile romanilor de peste hotare (9-13 milioane)". AUDIO - Muzica romanilor din Timoc Romanesce da brau Joc din Timoc

Am pornit la drum sa culegem povestile Dunarii. O echipa de reporteri de la Jurnalul National si Antena 1 se afla incepand de ieri la Sulina, de unde vor naviga in sus, pe fluviu, cautand sa ia pulsul unei vieti ce depinde mai mult de toanele si cotele apelor Dunarii decat de strategii guvernamentale. Asteptati-ne! Sosim si in portul dumneavoastra!

SCRIETI-NE! Despre intamplari minunate sau ingrozitoare, despre viata pe care o traiti acolo, la dumneavoastra acasa, pe malurile Dunarii. Scrieti-ne pe adresa croaziera@jurnalul.ro sau, prin posta, la adresa pe care o gasiti in caseta redactionala.