Declinul sturionilor - Braconaj excesiv in anii ’90

Constructiile hidrotehnice si braconajul salbatic au facut ca populatiile de sturioni sa scada dramatic in ultimele decenii. In Romania este interzisa recoltarea acestor specii pana in 2016.

Cel mai mare producator mondial de sturioni a fost Uniunea Sovietica, care a ajuns in anul 1978 sa captureze peste 28.000 tone de sturioni. In acelasi an, in Romania erau capturate 94 de tone de sturioni. Inregistrarile capturilor de sturioni de la noi dateaza din 1920, an in care s-au recoltat 455 tone de sturioni. Recordul de captura a venit insa in anul 1939: 1144 tone de sturioni. Capturile din Romania au scazut dramatic dupa mijlocul anilor ’70, cand au fost construite hidrocentralele de pe Dunare. In mod evident, sturionii nu pot sa treaca de ecluza si astfel zonele lor de reproducere au fost, practic, injumatatite.

CITES. Faptul ca sturionii au o importanta economica exceptionala si cererea din ce in ce mai mare de caviar au facut ca toate speciile de sturioni de pe glob sa fie incluse sub protectia CITES (Conventia privind Comertul International cu Specii Amenintate). CITES a fost infiintata in anul 1975, Romania aderand la aceasta conventie in noiembrie 1994. Prin aceasta conventie, exportul fiecarei tari membre a sturionilor sau caviarului se desfasoara pe baza unor cote alocate fiecarei tari, precum si pe baza unor reglementari deosebit de dure.

BRACONAJ SALBATIC. Inceputul anilor ’90 a insemnat o noua lovitura data acestor specii. Ramasi fara locuri de munca, dupa ce fabricile si uzinele au ramas fara comenzi si au inceput sa se inchida, foarte multi localnici din Delta s-au intors in tinutul de bastina si s-au reapucat de pescuit. Inraiti de viata la oras, au impus o alta mentalitate, lipsita de orice respect fata de natura, fata de peste si de protejarea mediului. Au urmat ani la rand de braconaj, fenomen ce cunoaste, incepand cu 2006, o perioada de varf ce pare a fi mult mai puternica decat cea din urma cu 10-15 ani. De data asta, desi acum exista autoritati, acestea sunt atat de incompetente, incat haosul creat in numai cateva luni in Delta pare de neegalat. Braconajul este cauza scaderii efectivelor de sturioni. Un exemplar din aceste specii se poate reproduce si este bun de captura abia cand atinge varsta de 12 ani, si nu doi ani, asa cum sustine actualul ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur. Ca atare, e la mintea cocosului ca, fiind braconate masiv, putine exemplare s-au putut reproduce in anii ’90, de unde rezulta si capturile scazute inregistrate in acest an. Desi piata neagra exista, fara doar si poate, este afectata puternic de declinul speciilor. Din acest motiv, vocile care spuneau ca din piata neagra se obtin anual 15-20 de milioane de euro sunt doar niste minciuni tampe.

MONITORIZARI. Jaful din Delta a inceput sa fie stopat incepand cu 1999, cand Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a inceput sa desfasoare un Program de Conservare a Biodiversitatii, primind un grant de 4,5 milioane de euro de la Banca Mondiala. Tot atunci s-au pus bazele monitorizarii sturionilor, s-a dotat laboratorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii" din Tulcea, s-au cumparat ambarcatiuni pentru cercetari, s-au facut pescuit de sondaj, prognoze, actiuni stiintifice. A urmat concesionarea, care i-a obligat pe titularii contractelor sa pazeasca Delta. Studiile si monitorizarile ulterioare au aratat un trend pozitiv si o revigorare a speciilor. Asta a facut ca la inceputul anilor 2000, in conditiile embargoului impus tarilor din spatiul ex-sovietic si Iranului, Romania sa devina liderul mondial in exportul de caviar. Masurile luate la noi au fost, in sfarsit, recunoscute si de straini.

PROHIBITIE. In aceste conditii, este inexplicabila lejeritatea cu care noii guvernanti, ajunsi la putere in 2004, au facut praf in nici doi ani intreg sistemul existent, infamand opinia publica prin tot felul de minciuni grosolane, afirmatii gratuite si neprobate. Desi nimeni nu cerea asa ceva, s-a decis prohibitie pe 10 ani la sturioni in apele Romaniei si incurajarea repopularii si acvaculturii, in conditiile in care exista doar doua societati capabile sa reproduca asistat sturioni. Este cunoscut din literatura de specialitate ca puietii deversati in mediu natural au sanse de 1% de a ajunge la maturitate. Dincolo de aceasta afacere, cu miros de rasplata politica, trebuie spus ca Ucraina si Bulgaria, tari care impart Dunarea cu Romania, pescuiesc fara probleme sturioni, invreme ce pescarii romani ajung la inchisoare daca fac acest lucru... Si cum toate astea nu erau de ajuns, nici romanii nu se mai tem. Pescarii au primit drept de a pescui gratis si prin incredintare directa peste din Dunare (fapt ce incalca flagrant Constitutia, unde se spune ca resursele statului - peste, vanat, aur, petrol - se dau pe bani, si nu gratis). Drept urmare, toata lumea pescuieste fara nici o frica, braconajul atingand anul acesta cote istorice. Cu alte cuvinte, prohibitia este doar ca sa ne laudam cu ea la tv si la seminarii internationale, pentru ca in realitate nimeni nu o respecta.

VICTIMELE CARMACELOR

Sturionii se captureaza pe Dunare cu ajutorul unor scule numite ohane, niste plase cu ochiuri mari, foarte groase si foarte grele, care se arunca aproape de fundul apei. La mare, sturionii sunt prinsi cu ajutorul carmacelor, niste carlige foarte mari si foarte ascutite care se insira pe niste funii. E de ajuns ca pestele sa se loveasca de unul dintre aceste carlige, ca multe altele ii perforeaza trupul. In Romania nu se fabrica aceste unelte, ele fiind aduse numai din import. De altfel, indeletnicirea traditionala de iarna a pescarilor de la Sfantu Gheorghe este ascutirea carmacelor.