x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Croaziera Jurnalul Jurnal de Croaziera - Am ajuns la cazane

Jurnal de Croaziera - Am ajuns la cazane

04 Noi 2006   •   00:00
Jurnal de Croaziera - Am ajuns la cazane
Domnul Matasa, adica Tase, e cel care are grija sa nu ne lipseasca nimic, de la curent electric pana la caldura (azi a nins). Tase este politetea intruchipata: dupa o luna de zile de plutit impreuna, inca ne vorbeste, noua, "pustilor", cu dumneavoastra, silindu-ne sa-i vorbim la fel, desi ne este, de la plecare, un bun prieten. Azi, la trecerea prin Cazane, pentru prima oara i-am surprins bucuria neretinuta din ochi, asa ca i-am cedat lui locul la redactarea jurnalului de croaziera. O merita. Mi-a placut trecerea prin Cazane. Le-am vazut pentru prima data. Impresionant. E un loc pitoresc. Dar eu fiind de la munte, sunt obisnuit cu asemenea peisaje. Am facut multe poze. M-am gandit la forta naturii, cum de a reusit Dunarea sa-si faca loc printre munti. Exista un canal navigabil - canalul 36, din care se intra intr-un alt canal numit Trofilca - care mi-a placut foarte mult. Un canal foarte ingust - se intra numai cu barcile. Pe o parte si pe alta e foarte multa vegetatie, in special salciile care creeaza un tunel. Mi s-a parut cel mai frumos loc din Delta. In conditii normale de navigatie, manevrele de legare intr-un convoi sunt usoare. Totul depinde de iscusinta capitanului, de starea tehnica a motorului si de rapiditatea cu care se misca marinarii la manevra. Astazi au fost conditii meteo nefavorabile - vant si valuri. Prin urmare, si manevrele au fost mai dificile. Am copilarit in zona Ceahlaului. Tatal meu a lucrat pe Lacul Bicaz. Se faceau curse pe lac, se transportau turistii care vizitau statiunea Durau. Mergeam la tata in port, pescuiam acolo, la bunici mergeam cu vaporul. Si asta m-a facut sa ma gandesc la meseria asta. Apoi, a plecat timonier pe pescadoare. Il vedeam o data pe an. Avea voiaje care durau sase, chiar 11 luni. Mamei i-a fost destul de greu sa creasca mai mult singura doi copii. Cand am plecat din Sulina, stiam ca trebuie sa ajungem la Bazias intr-un final, dar nu stiam cat va dura. Ma mai enervez si eu din cand in cand. Odata, mi-a parut rau ca am suparat un client. S-a intamplat in Delta. I-am luat unui client undita si i-am aruncat-o pe punte. Puteam sa si lovesc pe cineva. Pana acum, voi nu m-ati enervat cu nimic. Seara, daca as pleca de pe ponton, ar fi ca si cand v-as lasa singuri.
  • Matasa Constantin
  • ×
    Subiecte în articol: croaziera jurnalul