Considerati cei mai valorosi pesti, sturionii sunt pomeniti in scrieri inca din Antichitate. In Romania, profesorul Grigore Antipa a studiat 30 de ani acesti pesti, despre care ne-a lasat lucrari exceptionale. Inainte de construirea hidrocentralelor de pe Dunare, exemplare de sturioni erau semnalate in fiecare an pe tot cursul inferior si mijlociu al fluviului, existand raportari inclusiv din orasele importante pe care Dunarea le strabate: Belgrad, Budapesta, Bratislava si chiar Viena! Numeroase semnalari de la sfarsitul secolului al XIX-lea arata ca in perioada de reproducere, sturionii ajungeau si pana in capitala Imperiului Austro-Ungar.
ISTORIE. Morunii, nisetrii, pastrugile si ceilalti sturioni fac parte din familia Acipenseridae si sunt printre cei mai vechi pesti care populeaza in prezent apele globului, aria lor de raspandire fiind in Emisfera Nordica. Au fost foarte cautati inca din Antichitate, existand numeroase scrieri stravechi despre evolutia lor. Primele date dateaza din neolitic si au ca localizare estul Siberiei, unde au fost gasite figurine din piatra reprezentand sturioni. In America Centrala, nisetrii au servit ca model de totem la unele triburi indiene. La Manegri (trib nomad care a locuit in special pe malurile raului Kumara din China), pescuitul sturionilor era insotit de ceremonii. In orasul Pantikapoin (infiintat in secolul al VI-lea i.Ch. pe locul actualului oras Kerci) s-au batut monezi cu figuri de morun si pastruga. Pentru icrele de sip s-au purtat razboaie intre Venetia si Genova. In Evul Mediu, comertul cu sturioni era un privilegiu al regilor englezi, al cnejilor din Novgorod si Moscova, al imparatilor chinezi si al manastirilor spaniole si rusesti. Sturionii se pescuiau pe Dunare atat pe teritoriul Romaniei, cat si in Bulgaria, Serbia, Ungaria si Austria. Documente de la curtea lui Stefan cel Mare mentioneaza portul dunarean Chilia Veche ca un centru pescaresc important producator de sturioni.