Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când Timişoara fierbea şi dictatorul intrase în panică, fiul său, Nicu Ceauşescu, savura coniac, după vânătoare. În timpul represiunii, "Prinţişorul" murea de grija fotbaliştilor de la Inter Sibiu care aveau probleme la vamă.
"Istoria, deşi este imparţială, s-ar putea să-i ierte pentru ceea ce au făcut şi fac, poate aplicând dictonul «Vae Victis». Oamenii nu au acest drept." Aşa îşi încheia Nicu Ceauşescu pledoaria pentru nevinovăţie în faţa Curţii Supreme de Justiţie, la 20 iulie 1992. Procesul de doi ani şi jumătate în care Nicu Ceauşescu a fost judecat ba pentru genocid, ba pentru instigare la omor deosebit de grav, s-a încheiat la jumătatea anului 1992 printr-o condamnare la cinci ani închisoare pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
În noiembrie 1992, Nicu Ceauşescu era eliberat din arest pe motive medicale. Genocidul a rămas doar un cuvânt scris pe sutele de pagini ale dosarului Nicu Ceauşescu. În timpul revoltelor de la Sibiu au murit în jur de 100 de oameni, dar în final vinovăţia lui Nicu Ceauşescu nu a fost dovedită. El a susţinut până la sfârşitul vieţii că nu a dat niciodată ordinul "Trageţi!". Jurnalul Naţional vă prezintă câteva dintre sutele de pagini ale dosarului Nicu Ceauşescu.
PATRU LUNI DE ANCHETĂ LA FOC CONTINUU
La 28 decembrie 1989, mezinul familiei Ceauşescu era arestat de Procuratura Generală pentru "ordinul dat în ziua de 17 decembrie 1989 trupelor din garnizoana Sibiu, de a folosi armele de foc împotriva poporului răsculat în perioada 22-25 decembrie 1989, cu consecinţa uciderii şi vătămării grave a integrităţii corporale a unor grupuri mari de persoane, ce constituie infracţiunea de genocid" (mandatul 517/P/1989/18). Au urmat patru luni de anchetă, în care au fost audiate zeci de persoane, de la fostele iubite până la oamenii în mâna cărora a stat decizia în acele zile. Afirmaţii făcute de Nicu Ceauşescu în zilele Revoluţiei au stat mai apoi la baza propriei acuzări. Persoanele apropiate au susţinut iniţial lucruri diferite despre cuvintele lui Nicu Ceauşescu, apoi mulţi şi-au schimbat radical declaraţiile.
PREFERA VÂNĂTOAREA ÎN LOCUL TELECONFERINŢELOR
Prima teleconferinţă organizată pe tema revoltei de la Timişoara de tatăl său a avut loc la 17 decembrie. Nicu Ceauşescu a întârziat pentru că se relaxa la un pahar de coniac. "Nicu Ceauşescu a întârziat mult la acea teleconferinţă, fiind plecat pe teren. Am fost şi eu cu el şi ştiu că organizaseră o vânătoare, dar care în final nu a mai avut loc, fiindcă Nicu Ceauşescu a dat-o pe coniace într-o cabană dintr-o fazanărie din apropierea oraşului Cisnădie", a declarat în anchetă la 3 ianuarie 1990 Ion Bodea, bucătarul lui Nicu Ceauşescu.
"Starea mea la teleconferinţa de la 17 decembrie era un pic euforică, întrucât consumasem băuturi alcoolice", este declaraţia făcută de Nicu Ceauşescu la 26 mai 1990 în faţa Tribunalului Militar.
"AGENTURILE STRĂINE" - PE LINIE DE PARTID
Zvonistica despre forţe străine care au tras în populaţie funcţiona şi în interiorul partidului. Nicu Ceauşescu a susţinut până la sfârşit că, în momentele Revoluţiei, ştia că există forţe străine infiltrate în derularea evenimentelor. "Precizez că atunci când folosesc termenul de populaţie maghiară mă refer la populaţie venită din afara graniţelor ţării. Din surse neoficiale eu aflasem că, la Timişoara, în populaţie au tras şi tot aceştia au provocat pagube materiale. Iată de ce am afirmat în teleconferinţa de pe 20 decembrie că nu trebuie să se facă uz de armă faţă de populaţie", a spus Nicu Ceauşescu, la 26 mai 1990, în faţa instanţei.
PILE LA VAMĂ PENTRU FOTBALIŞTI
În mijlocul Revoluţiei, Nicu Ceauşescu juca table şi dădea telefoane la Bucureşti pentru ca fotbaliştii de la Inter Sibiu să nu fie vămuiţi la 18 decembrie 1989. Susţine că la insistenţele prietenilor săi, şi Nicu Silvestru (şeful Miliţiei judeţene) l-a sunat pe Tudor Postelnicu, ministrul de Interne. Convorbire purtată la Bucureşti, dar neauzită de nimeni. Cuvintele lui, "Noroc că am eu oamenii mei la Bucureşti şi am aranjat totul pentru că cei de la Miliţia din Sibiu nu se pricep la nimic", au fost ulterior interpretate de cei prezenţi atunci drept referiri clare la reprimarea sibienilor ieşiţi în stradă.
"Precizez că m-am referit la faptul că am aranjat totul cu vămuirea şi că am gândit că miliţienii nu se pricep la nimic în legătură cu facilitarea unor astfel de rezolvări, nicidecum cu modul de folosire a armamentului din dotare", a susţinut la proces Nicu Ceauşescu, la 26 mai 1990.
TIMIŞOARA, LA ITALIENI
În faţa instanţei, Nicu Ceauşescu a afirmat că nu a ştiut cu exactitate ce s-a întâmplat la Timişoara. "În dimineaţa zilei de 20 decembrie, în jurul orei 9:30-10:00, am luat legătura cu Radu Bălan de la Timişoara, care mi-a comunicat că ar fi 57-58 de morţi. Nu m-a interesat cine sunt morţii şi în ce condiţii au murit, şi nici el nu mi-a precizat nimic...
Seara, captând un post de televiziune italian, am reţinut că pe acel post se afirma că la Timişoara numărul morţilor ar fi în jur de 2.000. Pe acelaşi post s-a mai spus că morţii provin din rândurile populaţiei locale şi că victimele au fost provocate de armată şi de organele Ministerului de Interne", preciza Nicu Ceauşescu, la 26 mai 1990.
CINE ERAU MASCAŢII DIN SIBIU?
Nici procesul Nicu Ceauşescu şi nici un alt proces nu au lămurit cine erau persoanele apărute de nicăieri în podurile caselor din centrul Sibiului. Nimeni nu şi-a asumat vreodată responsabilitatea acelor trupe. Nicu Ceauşescu a susţinut că a solicitat, într-adevăr, sprijin armat de la Ilie Ceauşescu la 21 decembrie, dar că era vorba doar despre 80 de genişti din Garnizoana Vâlcea, în nici un caz de forţe speciale. "Am fost sesizat, informat că în piaţă au luat poziţii de luptă vizavi de catedrală trupe USLA.
Acestea erau masate în podul caselor. Am cerut colonelului Rotariu, şeful Inspectoratului MI, să stabilească ale cui sunt trupele respective. Iniţial, răspunsul a fost evaziv, după care a afirmat că nu aparţin MI. Acelaşi răspuns l-am primit şi de la colonelul Petrişor, şeful Securităţii judeţului. De asemenea, comandantul garnizoanei Sibiu, lt. col. Aurel Dragomir, m-a asigurat că nu sunt ale MApN. I-am cerut să verifice provenienţa acestora şi nu am primit nici un răspuns. Pretind că nu am cerut nimănui să-mi trimită trupe USLA în judeţ", a punctat Nicu Ceauşescu la 30 decembrie 1989, în anchetă.
DEMITEM GUVERNUL!
La 22 decembrie, dimineaţa, în Piaţa Palatului din Bucureşti se strânseseră 70.000 de persoane. Soluţia finală ar fi fost înlăturarea Guvernului. "În jurul orei 8:00 am fost sunat de Ilie Ceauşescu, care mi-a spus că armata nu mai poate stăpâni situaţia şi că ar trebui luate măsuri politice, respectiv demiterea Guvernului şi a primului-ministru. Eu i-am spus să ia măsuri în consecinţă." "Ora 11:00, 22 decembrie: Nicu Ceauşescu a încercat să afle ce se mai întâmplă în Bucureşti."
"Am luat legătura cu Tudor Postelnicu şi l-am întrebat textual: «Cine este în spatele acestei afaceri?», iar el mi-a afirmat că se vehiculează diverse nume între care Iliescu şi Corneliu Mănescu", a spus Nicu Ceauşescu într-o declaraţie din timpul anchetei, la 30 decembrie 1989.
ULTIMA CONVORBIRE CU PĂRINŢII, DESPRE VASILE MILEA
Discuţiile cu tatăl lui s-au rezumat, în timpul acelor zile, la patru teleconferinţe în care Nicu Ceauşescu a primit indicaţii ca orice alt conducător de judeţ. Ultimele convorbiri cu mama sa au loc la 22 decembrie. Nici vorbă însă de discuţii ca între mamă şi fiu. "În cursul dimineţii am discutat telefonic cu mama, care s-a interesat de situaţia din judeţ. I-am spus că nu sunt probleme deosebite", a declarat Nicu Ceauşescu. Ultima convorbire a avut loc înainte de plecarea, fuga familiei Ceauşescu.
"După teleconferinţă (n.r. - dimineaţa de 22 decembrie, când a fost anunţată "trădarea" şi sinuciderea generalului Vasile Milea) m-a sunat din nou mama mea, vorbind şi ea despre trădare, fără a face alte precizări", a spus "Prinţişorul" la 26 mai 1990 în faţa instanţei.
L-A TRĂDAT IUBITA
Mirela Cosa, iubita lui Nicu Ceauşescu de la Sibiu, declară în anchetă, la 1 martie 1990: "În seara zilei de 17 decembrie, în jurul orei 19:00, a venit Nicu Ceauşescu însoţit de mai multe persoane. Nicu Ceauşescu a spus că la Timişoara sunt demonstraţii pornite de un popă ungur. El a mai adăugat că în această situaţie este stare de război, ordonându-i colonelului Rotariu Iulian să ia măsuri pentru întărirea pazei în Sibiu. După ce a încheiat convorbirea cu Rotariu, Nicu Ceauşescu, adresându-se celor prezenţi, a spus ca din acel moment să se tragă în oricine mişcă". La proces, Mirela Cosa a refuzat să se prezinte pentru a-şi susţine afirmaţiile.
A AFLAT ULTIMUL DE FUGA PĂRINŢILOR
Potrivit documentelor din dosar, Nicu Ceauşescu a reuşit să vorbească la telefon cu şeful de cabinet al lui Ion Coman, în timp ce manifestanţii pătrundeau în sediul CC. "Am constatat că nu mai răspunde nimeni la nici un cabinet... Am cerut legătura cu cabinetul lui Ion Coman, care se afla în partea superioară a clădirii, şi şeful de cabinet mi-a comunicat că părinţii mei plecaseră. (...) Ilie Ceauşescu mi-a comunicat apoi că nu se cunoaşte direcţia în care au plecat părinţii mei", a afirmat Nicu Ceauşescu în timpul procesului.
L-AU ÎNFUNDAT APROPIAŢII
Aurel Dragomir, comandantul Garnizoanei Sibiu, a susţinut în timpul anchetei că Nicu Ceauşescu este cel care i-a dat ordin ca Armata să tragă. Ulterior şi-a modificat declaraţia. Constantin Boşoteanu, fostul şef al Gospodăriei de Partid Sibiu, declara în anchetă: "La 18 decembrie, Nicu Ceauşescu a spus când a venit vorba despre evenimentele de la Timişoara că «asta nu-i stare de necesitate, e stare de război şi trebuie să se facă uz de armă fără somaţie»". Apoi, Radu Dumitru, fostul şef al Statului Major al Gărzilor Patriotice, a susţinut că a primit ordin de la Nicu Ceauşescu pentru înarmarea Gărzilor Patriotice.
Citește pe Antena3.ro
