Chihlimbar ieftin ca braga

Drumul catre satul Colti trece prin vadul raului Buzau, ocoleste pintenii muntilor si urca ascuns printre brazi pana pe creasta, la casa lui mos Tanase. Aici, intr-un sertar, zace de 16 ani un bulgaras de chihlimbar.

"L-am gasit in munte si nu am stiut ce sa fac cu el, nu imi venea sa il arunc. Dati-mi 100.000 si vi-l dau", spune Petre Tanase, intinzandu-mi "piatra soarelui", cum o numeau culegatorii. Am facut targul si am luat in pumn chihlimbarul sangeriu, acoperit cu zgura. L-am pus intr-un servetel alb si l-am asezat pe bordul masinii - traditia spune ca ambra poarta noroc.

VALOARE. Pana acum un secol si jumatate, localnicii credeau ca "rumanitul" de Buzau, cum il numesc savantii, era un fel de tamaie, cand de fapt tineau in mana o piatra semipretioasa, varietate unica, veche de peste 30 de milioane de ani. La Expozitia Universala de la Paris, 1867, Romania si-a ales ca simbol, alaturi de "Closca cu puii de aur", ambra bruta, bruna si neagra de la Colti - pentru aceste exponate, Romania a obtinut medalia de aur. "In perioada interbelica, chihlimbarul costa mai mult decat aurul galben. Regina Maria purta ambra rosie, iar la curtea regala, botezurile si nuntile erau impodobite cu chihlimbar", povesteste ghidul Viorica Nica de la Muzeul Chihlimbarului - Colti. In amintirea acelor vremuri, localnicii dau si azi tarcoale muntelui cautand margele; mai ales copiii scormonesc imprejurul celor patru galerii abandonate.

COLECTIONARI. Acum 30 de ani, locuitorii din Colti au construit Muzeul Chihlimbarului, sectie a Muzeului Judetean Buzau. Intr-o casa taraneasca, protejata cu alarma antifurt, in camere reci si in cutii de sticla, se afla 300 de piese, prelucrate si brute. Boabele de ambra poarta inauntru, ca niste picaturi de miere, frunze, furnici, insecte disparute acum zeci de milioane de ani de pe fata pamantului.

URMAS. Nepotul lui mos Tanase nu a intrat niciodata in Muzeul de Chihlimbar, insa povesteste cum merge deseori pe coasta sa gaseasca firicele rosii printre stanci, sa le puna deoparte, asteptand cumparatorul care va veni si il va imbogati. Din pacate, nimeni nu isi arata interesul pentru pietrele lui magice si nici pentru zacamantul din Muntii Buzaului. Un bulgare de chihlimbar costa cat o sticla de suc. (Radu TUTUIANU)

PRIMAVARA
"Cel mai mare rumanit din lume a fost descoperit la Colti, cantareste 3,5 kg si se afla la Muzeul Judetean. Locuitorii cauta bulgarii de chihlimbar pe cursul apei dupa fiecare ploaie, mai ales primavara"

REGAL
"Galeriile de chihlimbar sunt inchise doar la suprafata. Oricand ar putea fi redeschise, dar nimeni nu vrea sa investeasca in extractie. Nu se mai poarta ambra de Buzau. Perioada de varf a chihlimbarului romanesc a apus o data cu monarhia" - ghid Viorica Nica, Muzeul Chihlimbarului - Colti

ESEC

Chihlimbarul este o rasina fosila provenita din unele specii de pin. Cele mai mari cantitati de "rumanit", ambra romaneasca, au fost descoperite in zona Buzaului si in Insula Sakhalin, Rusia. In 1920, a inceput extractia sistematica in 39 de puncte, cele mai multe la Colti, iar bunele rezultate (in 1923 s-au scos 67 kg de chihlimbar, in 1924 - 130 kg, 1925 - 120 kg) l-au determinat pe inginerul Dumitru Grigorescu sa obtina concesionarea si arendarea unor terenuri. Afacerea a luat sfarsit in 1937, dupa doi ani de la moartea inginerului. Se pare ca investitorii ocoleau exploatarea de la Buzau din cauza extractiilor de ambra galbena din Marea Baltica - anual cate 1,4 tone. Abia intre 1981-1986, autoritatile au reluat experimental extractiile de rumanit, pentru a-l vinde colectionarilor europeni.

FOLOSIRE

Polonezii extrag chihlimbarul galben de pe plaje pentru constructia de vapoare, ca anticoroziv, sau il aplica pe instrumentele muzicale. Romanii purtau la gat ambra aurie pentru a se apara impotriva febrei, o macinau cu miere sa isi intareasca vederea ori sa isi aline durerile de stomac sau reumatismale.