x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Descoperirea Romaniei 2006Caraorman, Hiroshima Deltei

0
Autor: Alexandru Boariu 19 Iun 2006 - 00:00
Descoperirea Romaniei 2006Caraorman, Hiroshima Deltei


Dupa ce parcurgi cu salupa jumata-te din Delta si ajungi la Caraorman, ai senzatia ca timpul s-a oprit. Par-ca pasesti intr-o zona crepusculara in care totul este incremenit. Locuitorii asteapta de 16 ani sa vina cineva sa-i scape de relicvele hade ale "cari-erei de nisip", unul dintre megalomanicele proiecte ceausiste ale anilor ’80. Niste magaoaie intuneca si do-mina un loc candva mirific.

  • Jurnal de caravana - Din nou 16 (si jumatate)
  • Inedit - Indienii din Delta, asii polonicului
  • Meglena - Dialectul cel mai mic al limbii romane
  • Niculitel-Bazilica martirilor crestini, unica in Europa
  • Safari - deluxe cu cerbi si broaste testoase

    Locuitorii din Caraorman, satul izolat din inima Deltei, asteapta de 16 ani sa vina cineva sa-i scape de relicvele hidoase ale "carierei de nisip" - unul dintre proiectele megalomane demarate de Ceausescu in anii ’80 si abandonate dupa revolutie. Mastabalele de beton le stau parca in spinare. Dar asteptarea caraormanenilor e in zadar. Nimeni nu-i baga in seama.

    Senzatia ciudata pe care o ai cand ajungi la Caraorman, dupa ce ai parcurs cu salupa jumatate din Delta, este ca aici timpul s-a oprit. Parca ai fi pasit intr-o zona crepusculara, in care totul este incremenit. Scheletele hade ale unor ciudate constructii de beton - un fel de silozuri, de hale, de magazii sau de cazemate neterminate, conducte si jgheaburi de ciment care nu duc nicaieri, guri de puturi sau de canal de mult infundate, dar mai ales un cvartal de sase blocuri degradate intr-un hal fara de hal, dar ramase in picioare si in care se vede ca nu a locuit nimeni, niciodata te duc cu gandul la efectele unui bombardament atomic. Simti ca n-ai vrea sa fii aici. Chiar si satenii, cu toate ca, incet, incet, s-au obisnuit cu prezenta acestor relicve, evita sa treaca printre ele, desi daca ar face-o, drumul lor spre casa sau spre ponton ar fi mult mai scurt. Cei mai multi prefera sa le ocoleasca. Unii evita chiar si sa vorbeasca despre ele.

    Toate aceste magaoaie, in hidosenia lor, domina locul, candva mirific, din jurul Caraormanului. O imagine dintr-un film horror sau un fel Hiroshima la gurile Dunarii.

    NEBUNIA. In nebunia lui, Ceausescu se hotarase sa exploateze celebrele dune de nisip din jurul Caraormanului (un nisip fin, de origine marina), pentru a aproviziona fabricile de sticla, care importau pe valuta forte aceasta materie prima pentru firmele de ceramica, de constructii etc. Pentru amenajarile de santier, accesul utilajelor, al miilor de tone de materiale de constructii si, ulterior, pentru transportul barjelor ce urmau sa care nisipul pe Bratul Sulina, a fost taiat un canal imens - cel mai larg din Delta, avand peste 80 de metri - de la Crisan pana la Caraorman. Pentru ecosistemul Deltei, proiectul s-a dovedit devastator, o adevarata crima ecologica: colonii intregi de pasari, alte vietuitoare acvatice si terestre au fost alungate din arealul lor.

    DIN BARCA PE FADROMA. Chiar si locuitorii din Caraorman ar fi urmat sa fie bulversati si transformati din pescari din tata-n fiu, in muncitori. Multi dintre ei se facusera deja santieristi, dar in 1990, cand lucrarile s-au oprit, au ramas fara serviciu si s-au intors la plasele, varsele si lotcile lor. Unii regreta, altii nu. "Eu aveam un servici bun dom’le, eram mecanic pe fadroma si castigam 3.000 de lei pe luna" (treizeci de milioane in banii de azi) - ne spune Vasia, un caraormanean la vreo 60 de ani. Acum as fi avut si eu o pensie…" Langa el, altul, mai tanar, riposteaza: "Aveai pe dracu, erai beat toata ziua, te dadeau aia afara si tot somer ajungeai. Mai bine spunei de aviara, ca ne-au luat pasarile, iar acum ne iau vacile si caii…"

    ABANDONUL. Dar cum se face ca, dupa 16 ani, urmele santierului au ramas nesterse, magaoiaele de beton slutind peisajul, tinand departe turistii si ocupand o suprafata care ar putea fi folosita cumva in interesul comunitatii? Vaniusa Artimov, primarul din Crisan - comuna de care apartine satul Caraorman - ne povesteste ca santierul apartinea de Compania Nationala de Minerit Dobrogea- Dobromin, care nemaiavand fonduri pentru a continua lucrarile, prin ’95, l-a abandonat in "curtea" Ministerului Industriilor. Cum nici aici nu erau bani, dar si la presiunea ecologistilor de la Tulcea s-a hotarat renuntarea definitiva la continuarea lucrarilor.

    A urmat prapadul: doar doua macarale portuare au fost transferate la Santierul Naval Mangalia. Restul utilajelor, instalatiilor etc au fost praduite. Localnicii spun ca ei nu au luat nimic. Ca altii ar fi furat. Ce a mai ramas a fost concesionat "unei firme private", care a vandut tot ce se putea vinde la fier vechi. Conform contractului, firma avea obligatia ca la final sa ecologizeze locul, sa curete zona. Dar n-a mai facut nimic, a disparut fara sa dea cuiva socoteala.

    RUINE CU ETAJ. Si blocurile au ramas pana azi in voia soartei, desi cu doi ani in urma, acestea au fost cumparate la licitatie "de o firma din Constanta". Dar de atunci nici nu s-a atins de ele. Dl Artimov ne ofera o explicatie: pana nu li se da in proprietate si terenul aferent, noii proprietari nu se vor apuca de repararea si finalizarea blocurilor. "Eu nu pot sa le vand terenul, nu am competenta", spune primarul. "O solutie ar fi preluarea lor de catre noi, primaria, dar nimeni nu vrea sa ne asculte, sa ne sprijine cumva. Insistam. Poate ne ajutati si dumneavoastra, cu ziarul…"

    MECANIC
    "Eu aveam un servici bun dom’le, eram mecanic pe fadroma si castigam trei mii de lei pe luna. Acum as fi avut si eu o pensie" - Vasea, fost angajat la cariera de nisip

    PRADUIALA
    "Doar doua macarale au fost transferate la Santierul Naval Mangalia. S-a vandut tot ce s-a putut, la fier vechi, restul a fost abandonat in voia soartei" - Vaniusa Artimov, primarul din Crisan

    CAII ATOMICI DIN DEPOZITUL CU BETOANE SI BALEGAR
    Din drumul de nisip care pleaca de la ponton, te strecori pe langa constructii oarbe, neterminate, oarecum triste, dar nu foarte, si totusi parand sa fie resemnate cu soarta lor. Totul e in asa hal de pustiu ca parca ar fi sufletul unui adolescent parasit pentru prima oara. Intr-un depozit de nisip sau o centrala electrica, sau Dumnezeu stie ce-o fi fost si a mai lasat in picioare, dar sigur nu este un bloc, cai printre vaci, vaci printre cai, dand din coada, din talanga. Este imposibil sa-ti dai seama de ce ar sta copitatele acolo. Nimic nu le tine, usile metalice au disparut inainte ca "investitorul" sa se apuce de taiat fier vechi, pe jos e doar beton si balegar. In lumina amiezii, animalele au figuri ciudate. Se uita la noi cu un dezinteres sora cu moartea, de parca ar fi fumat cu pofta marihuana. De fapt nu se intampla aproape nimic. Nici n-ar avea ce sa se petreaca dupa ce o bomba atomica a cazut acum un sfert de secol la cateva zeci de kilometri. Doar taunii sunt cat juma’ de deget... (Vladimir Ioan)

    80

    de metri

    masoara cel mai larg canal din Delta, taiat de la Crisan pana la Caraorman, facand parte dintr-un proiect industrial megalomanic, exploatarea dunelor de nisip, devastator pentru ecosistem. Colonii intregi de pasari, alte vietuitoare au fost alungate cu iresponsabilitate criminala din arealul lor.

    PASARILE EXOTICE ALE PURCELULUI
    Ultimii ani au condus la formarea unor colonii de pasari in toata Delta Dunarii. Pe hectare intregi, in apropierea marilor lacuri sau in spatele canalelor linistite, acestea atrag un numar mai mare de turisti decat multe dintre localitatile din Rezervatie. Desi, in programele stiintifice de birdwatching, coloniile erau incluse de mai multa vreme, ele au fost incluse si in traseele turistice abia de cativa ani. Epidemia de gripa aviara si sfaturile alarmiste ale autoritatilor, care recomandau evitarea Deltei si, in special, a coloniilor de pasari nu au fost luate in seama de ornitologii pasionati si sunt inca vizitate.

    Cel mai bun exemplu il reprezinta coloniile de pasari adiacente Canalului 36, intre lacuri precum Purcelu sau Cotetu, unde isi fac cuib mii de lopatari, starci cenusii, egrete sau cormorani. (A.N.)

    DRUMUL CARAVANEI PRINTRE REALITATILE ZILNICE ALE UNEI TARI PE CARE N-O CUNOASTEM SUFICIENT
  • Crisan 15.06
  • Lacul Sarat 18.06
  • Sarata Monteoru 19.06
  • Slanic Prahova 20.06
  • Cheia 21.06

    Caravana Jurnalului National "Descoperirea Romaniei", aflata la a treia editie consecutiva, este un regal publicistic care isi propune sa prezinte cititorilor ziarului realitatea nuda, nefardata a tarii.
  • UNDE SE AFLA ECHIPA JURNALULUI
  • Comuna Crisan este situata in partea estica a judetului Tulcea, in Delta Dunarii, la 26 de mile de Tulcea si 14,5 mile de Sulina
  • Este compusa din satele: Crisan (resedinta de comuna), Caraorman si Mila 23
  • Comuna are o suprafata administrativa de 38.070,90 de hectare
  • In cele trei sate traiesc circa 1.400 de locuitori in peste 500 de gospodarii
  • Crisan se invecineaza cu: Chilia Veche, C. A. Rosetti, Murighiol, Maliuc si orasul Sulina
  • Numele "Caraorman" este de origine turceasca si inseamna "padure neagra"
  • Zona are o clima temperat-continentala, temperatura medie fiind de 11,4 grade Celsius
  • Judetul Tulcea are cea mai mica densitate a locuitorilor: 30,4 locuitori/kmp
  • Citeşte mai multe despre:   nisip,   crisan,   caraorman

    Ştiri din .ro


    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de