Istorie - Satul de nemti in forma de cruce

Nemti la origine si la suflet. Locuitorii satului Palota, care face parte din comuna Santandrei, din Bihor, vreo 400 de etnici germani aflati la granita cu Ungaria, locuiesc intr-un sat in forma de cruce.

Doua strazi principale care se intretaie au in mijlocul lor Bazilica de Palota Noua. Asta-i un fel de a spune, pentru ca bazilica nu-i altceva decat o biserica, construita tot in forma de cruce - militara, de contele Johann Maria Frimont. Este, de altfel, locasul de cult in jurul caruia s-a format si satul.

RENOVARE. Strazi asfaltate, case bine ingrijite cu flori la ferestre, oameni balai cu ochii ca cerul, care cultiva sparanghel si care ara pamanturile cu masini performante, achizitionate din fonduri Sapard. Cam asa arata acum Palota sau Palota Noua, dupa cum mai este denumirea localitatii de nemti. Multi au plecat dupa Revolutie in Germania, iar in sat au mai ramas cam 400 de oameni. Nici biserica nu mai este ce a fost, desi localnicii se aduna mai in fiecare seara la slujba. Igrasia a mancat din zidurile locasului de cult, iar unul dintre turnuri este impracticabil. Monument istoric, de categoria B insa, Bazilica de Palota Noua asteapta de mai multi ani sa fie reabilitata. Desi s-au trimis memorii si scrisori la toate autoritatile statului roman, nemtii din Palota inca nu au raspunsuri si nici macar promisiuni.

FARA RASPUNS. "Biserica este monument istoric, am trimis si la Ministerul Culturii o solicitare si un memoriu in ianuarie 2005, iar mai inainte la Consiliul Judetean", spune Dorner Peter, presedintele Societatii Agricole Frimont din Palonta. Raspunsuri, ioc, desi a fost facuta o evaluare a costurilor reparatiilor generale care s-ar ridica la 8 miliarde de lei vechi. "Pe noi ne intereseaza in primul rand acoperisul, care este prins in grinzi foarte mari, iar daca una dintre ele cade, se duce toata cupola", completeaza Osvald Francis, presedintele Sfatului Bisericesc.

FARA POPA. Colac peste pupaza, Palota a ramas si fara preot de o bucata de vreme, caci cel care era paroh la biserica s-a decis sa se lase de preotie si sa-si ia mai bine nevasta decat sa slujeasca oamenii din sat. Romano-catolicii sunt nevoiti acum sa aduca un preot dintr-un sat invecinat. Dar asta numai pana cand va fi numit un nou preot paroh, care va locui in casa parohiala, asezata pe strada de vizavi de biserica si care a fost la 1800 fabrica de bere a localitatii. Dupa 1989 si fabrica de canepa din Palota a disparut, cu bunavointa privatizarilor masive care au dus-o in mainile vreunui investitor strain, care a si desfiintat-o. Dar, de altfel, si complexul de porci a dat faliment, iar fabrica de mobila si-a redus activitatea. Nemtii de la Palota care vorbesc intre ei germana, maghiara si romana si-au organizat insa Asociatia Satului, care are in administrare 800 de hectare si care a reusit sa aduca bunastare satului binecuvantat.

RELIGIE. De altfel, comuna care poarta numele de Santandrei nu a avut biserica ordodoxa pentru mai multa vreme. Preotul de la comuna, Luncanu Simion, spune ca regimul austro-ungar a fortat multi localnici sa treaca la greco-catolici. De altfel, cei care doreau sa se boteze in religia ortodoxa trebuia sa se duca in satele invecinate. Biserica ortodoxa din Santandrei s-a reinfiintat abia in 1918.

SOLICITARI
"Biserica este monument istoric, am trimis si la Ministerul Culturii o solicitare si un memoriu, in ianuarie 2005, iar mai inainte la Consiliul Judetean" - Dorner Peter, presedintele Societatii Agricole Frimont din Palonta

STABILITATE
"Pe noi ne intereseaza in primul rand acoperisul, care este prins in grinzi foarte mari, iar daca una dintre ele cade, se duce toata cupola" - Osvald Francis, presedintele Sfatului Bisericesc

DONATIE

Contele Frimont, cel care a ridicat satul Palota, a construit biserica in forma de cruce militara, dupa ce a primit o donatie de 220.000 de ducati de aur de la Regele Neapole. Biserica este ridicata in cinstea Sfantului de la Padova, facator de minuni. Pietrele pentru realizarea lacasului de cult au fost aduse tocmai din Italia, cu cinci carute trase de boi timp de 90 de zile. Altarul principal este din marmura si este executat la Padova. Piatra de temelie a fost pusa la 9 noiembrie 1829.

REPERE ISTORICE

Satul Palota, care apartine comunei Santandrei, este amintit pentru prima data la 1786, formarea lui avand stransa legatura cu situatia Germaniei din secolele XVII-XVIII, cand a fost nevoita sa lupte sub culorile engleze. Practic, tarani germani au fost vanduti mai departe de armata britanica. 25 de familii de nemti au ajuns atunci in Palota. Daca in 1984 localitatea avea in jur de 600 de locuitori, dintre care 80% de origine germana, dupa 1989 tot mai multi au luat calea Germaniei, in sat ramanand numai o mana de oameni, vorba lor, ca sa stinga lumina. Pana in anul 1819, cand localitatea a devenit de drept, prin donatie, proprietatea contelui Johann Maria Frimont, comuna a fost proprietatea trezoreriei, iar dreptul suprem a fost exercitat de catre Inalta Camera a Curtii Maghiare. Poate de aceea, locuritoii din Palota vorbesc atat limba romana, cat si maghiara, germana.

DUPA SFINTI

Santion, Santandrei, Sanmartin, Santaul Mare, Santaul Mic. Satele cu nume de sfinti, adunate in susul judetului Bihor, localitati binecuvantate in care oamenii de diferite etnii isi duc traiul de secole si-au pastrat numele pe care le-au primit in secolul al XIII-lea, atunci cand apartineau episcopiei din Oradea. Si asta, pentru ca episcopul de Oradea detinea si functia de prefect al judetului Bihor. Localitati binecuvantate cu biserici ortodoxe, romano-catolice, greco-catolice, dar si mai nou ridicate, cum ar fi cele penticostale sau baptiste.