Jurnal de Caravana - Marti spre miercuri. dupa meci

Draga Jurnalule,
Azi e ultima zi din etapa a treia a Caravanei. Suntem de-aseara in Geoagiu. Un loc dragut, daca e sa ma iau dupa vederea din balconul Hotelului Di-pauza-na. Pe cheie scrie H. Diana, iar camerele sunt faine. Dar A-ul e cazut temporar din firma hotelului.

Draga Jurnalule,
Azi e ultima zi din etapa a treia a Caravanei. Suntem de-aseara in Geoagiu. Un loc dragut, daca e sa ma iau dupa vederea din balconul Hotelului Di-pauza-na. Pe cheie scrie H. Diana, iar camerele sunt faine. Dar A-ul e cazut temporar din firma hotelului.

Ce zi! Eram vreo sase in microbuz cand a ramas in drum. Aproximativ doua ceasuri pierdute undeva intr-o curba, intre asfalt si soare. Eugenia, Florina si Nichi sunt "salvati" de o masina si pornesc catre cautatorul lor de aur, iar Catalin, Catalin si cu mine mai ramanem putin in drum asteptand mecanicii promisi de un binefacator local. Care - mecanici - au sosit, destul de prompt, cu o autoutilitara (cred ca asa ii zice) din aceea care ridica gunoiul. Din pacate insa, nu s-au priceput sa rezolve problema microbuzului nostru, bine dotat cu computer de bord pe care nu-l pacalesti asaaaa, c-o cheie-doua.

Ne-am intors in Moneasa, cu masina lui Stefanescu, in timp util pentru a prinde, la un pahar cu apa rece, pe ghidul statiunii - mare om, mare caracter! - , care ne-a povestit ca la ora 16 (fix!) ionii coboara de pe munte in statiune si pleaca inapoi a doua zi la ora 10, iar intre timp trateaza nevrozele turistilor din Moneasa, sic!

Din nou la drum. Moneasa, Brad, Bucesti, sa-i recuperam pe cei trei cautatori de cautator de aur. I-am reperat pe contrasens, intr-o... Salvare. Teferi. Poate doar un pic cam zgaltaiti.

Ne-au povestit, veseli, ca au mancat conserva de fasole cu alune!

Pornim cu totii spre Geoagiu, fericiti ca microbuzul a fost reparat si se intreapta, impreuna cu bagajele noastre, spre Hotelul Di-pauza-na.

Cazare, dus. Ma duc pe la fiecare prin camera sa aflu ce au scris pentru a informa si presa locala. Meci. Semifinala. Bate Italia. Stefanescu e suparat. Nimeni nu mai vrea sa iasa prin statiune. Ne riscam, totusi, de foame, Catalin si cu mine. La ora 1, in Geoagiu e deschis doar un nonstop cu jocuri mecanice. Facem haz de necaz si revenim la hotel. Somn.

De fapt, ceea ce voiam sa spun e un fel de discurs de castigator de Oscar. Multumesc regizorului, scenaristilor, operatorilor, colegilor de platou, soferilor s.a.m.d. pentru ca mi-au dat ocazia sa Descopar Romania. Acest Jurnal de caravana le este dedicat in totalitate. Multumiri speciale lui Nichi pentru camasa (am promis, am scris!). Gata!