x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Marmura, in repaus

0
Autor: Eugenia Mihalcea 12 Iul 2006 - 00:00
Marmura, in repaus


Cariera de marmura de la Moneasa este in asteptare. Nici un muncitor nu mai lucreaza la exploatarea care a dat materie prima pentru Palatul Parlamentului sau pentru cladirea Guvernului.

Cum urci prin padurea de la Moneasa spre cariera, nici o masina nu-ti taie calea, nici un camion, nici un huruit de la exploatare. E pustiu si cand ajungi sus, numai un caine mai sta de paza la blocurile mari de marmura rosie si neagra. De altfel, oamenii din localitate isi amintesc de vremurile in care munceau la cariera, cand aveau slujbe si nu prea aveau grija zilei de maine. Din toamna anului 2005 insa, nici unul nu s-a mai dus la munca. Ei spun ca exploatarea s-a inchis, fapt contrazis de conducerea societatii Marmosim, cea care are drept de exploatarea asupra carierei de la Moneasa. "Exploatarea de marmura Moneasa nu a fost inchisa! Actualmente, urmare a activitatii de pana acum, in cariera exista un stoc de blocuri suficient, care acopera necesarul cerut de piata. In aceasta faza, conform termenilor licentei, activitatea miniera este concentrata pe fazele: prelucrare si comercializare de produse miniere", spune directorul executiv al Marmosim, Eugen Schvartz.

DISPUTE. Primarul localitatii Moneasa, Condea Terente, declara insa ca Guvernul a trecut, pintr-o hotarare a Executivului in anul 2002, cariera de marmura in patrimoniul Consiliului Local al comunei. Pe de alta parte, conform directorului executiv al Marmosim, Eugen Schvartz, societatea este titularul licentei de exploatare nr.1276, incheiata cu Agentia Nationala a Resurselor Minerale in 23.03.2000 si aprobata prin hotararea de guvern nr. 2459/2004, pentru o perioada initiala de 20 de ani. Terenul pe care se desfasoara activitatea este proprietatea Marmosim, fapt confirmat de "Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor" seria MO3, nr.2239/22.08.1995. Cert este ca marmura rosie de Moneasa a fost folosita in multe constructii din mari orase ale Europei, precum Budapesta sau Viena, dar si la Casa Poporului sau la cladirea Guvernului.

Pe policioara la Moneasa


DRUM. Batrana din Moneasa scarmana lana pentru a face ciorapi la nepoti si copii
Viata la Moneasa curge incet, oamenii in varsta se asaza la claca in fiecare seara de vara, cand se termina munca in jurul casei, pe policioare, la poarta. Se rasfira cand soarele se ascunde de pe cer, iar unii raman cu priviri triste in zare, asteptand parca odrasle plecate in strainataturi dupa o viata mai buna sau rude de mult apuse. Pe banca, departe de zgomotul statiunii, batrana din Moneasa scarmana lana pe care a primit-o feciorul drept plata de la un restaurant din zona. E mandra ca are copiii langa ea, ca stau la numai cateva casi distanta, ca le face ciorapi din lana pentru iarna. Nu scapa lucrul din priviri, doar zambeste senin din cand in cand, fara sa intrebe de ce domnii de la Bucuresti ii pozeaza lana. (E.M.)

Amintiri

Morile din Rosia de Bihor erau recunoscute in toata zona pentru faina pe care o dadeau. Acum exista mori electrice in satele invecinate, care macina mai bine si fac faina mai alba, mai curata. Numai cei de la muzeu mai sunt interesati sa achizitioneze vechile roti de lemn care erau folosite in vechime de morile din Rosia. Satenii nu mai au de vanzare roti de lemn. La cele doua mori care mai functioneaza in sat, rotile au fost schimbate cu unele de fier.

Rosia morilor de apa

Femeile spalau lana la steze si o teseau, se faceau sumane, graul se macina la morile de apa. Toate acestea se intamplau cu cateva zeci, sute de ani in urma, in satul Rosia de Bihor. Au fost opt mori de apa, cand si paraul venea mai cu putere la vale. "Eu am 72, tata a avut 82 cand a murit si tot moara a fost", isi aminteste cu greu Ciuhandu Ioan, care a transformat moara familiei in atelier de tamplarie. Prin anii ’60 nu si-a mai permis sa tina moara pentru macinat, din cauza taxelor prea mari care trebuia date la stat. Cele opt mori din satul Rosia macinau porumb, grau, ovaz, secara. Ce-i drept, faina era mai sura, mai cu tarata, dar si acum satenii mai macina la cele 2 mori care functioneaza, pentru animale. Burtic Florea nu a inchis moara, ci a amenajat-o. De altfel, a primit-o si el mostenire de la un unchi, care l-a infiat pe el si pe nevasta lui. "De 25 de ani sunt aici, asta a fost pe roata de lemn si am modificat-o pe roata de fier. Sa fi fost vreo 7 ani de atunci", spune Florea Nicusor. El face faina pentru vecini, dar nu cere bani, ci 10%. (E.M.)
Citeşte mai multe despre:   marmura,   moneasa

Serviciul de email marketing furnizat de